De vină pentru această situaţie este guvernul Boc, care a blocat creşterea contribuţiei la pensiile private obligatorii în ultimii ani.Potrivit datelor statistice de la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), media activului personal în Pilonul II de pensii private obligatorii era, la data de 28 februarie 2010, de 548 de lei pe participant. Practic în doi ani de la apariţia fondurilor private de pensii obligatorii românii au strâns în contul de pensii doar pensia pe o lună. Iar la modul în care se mişcă lucrurile e greu de crezut că peste 20 de ani pensia privată obligatorie va aduce un venit important pentru a completa pensia de stat.
De vină pentru situaţia actuală este în fapt guvernul Boc, care a blocat anul trecut creşterea contribuţiei la fondurile obligatorii de la 2,5 la 2%. De asemenea, cu toate că anul acesta contribuţia trebuia să ajungă la 3%, ea va fi doar de 2,5%. La toate astea se mai adaugă faptul că angajaţii din România plătesc cele mai reduse contribuţii la pensiile private obligatorii (pilonul II) din Europa de Est. Pentru a face o comparaţie trebuie spus că în Letonia contribuţia este de 4%, în Bulgaria şi Croaţia de 5%, în Lituania – 5,5%, în Estonia – 6%, în Polonia – 7,3%, în Ungaria – 8%, în Slovacia – 9%.
La nivelul fondurilor de pensii, cea mai ridicată valoare a activului personal o înregistrează fondul ING, cu o medie de 659 lei, urmat de fondurile AIG (administrat de Alico Pensii), cu 629 lei, BRD, cu 553 lei, Pensia Viva cu 502 lei, AZT cu 495, Aripi cu 473 de lei, Vital cu 462 de lei, BCR cu 443 de lei, Eureko cu 427 de lei şi KD cu 419 lei.
Pe piaţa locală, pensiile obligatorii au fost lansate în septembrie 2007, iar primele contribuţii au fost colectate în mai 2008, de 2% din veniturile salariale brute. Legislaţia în vigoare prevede ca această contribuţie să fie majorată cu 0,5 puncte pe an, până va ajunge la 6% în opt ani, însă guvernul a decis să o păstreze la 2% şi în 2009. Această măsură a fost luată în condiţiile în care sumele transferate la fondurile private se scad din cele care merg la bugetul asigurărilor sociale de stat (adică o parte din contribuţiile de asigurări sociale au trecut în administrare privată), iar deficitul acestui buget este în creştere.
