De altfel, cotidianul “Chicago Tribune” scria, marţi, că doi dintre aleşii statului Illinois, din care face parte şi Chicago, i-au cerut guvernatorului Pat Quin să desfăşoare efective ale Gărzii Naţionale a statului pe străzile oraşului, îndeosebi pe acele 9% dintre străzi în care au avut loc cele mai multe dintre crimele violente. „La ora la care vorbim, membrii Gărzii Naţionale acţionează mână în mână cu soldaţii noştri într-un război ce are loc la celălalt capăt al lumii”, a declarat John Fritchey, unul dintre cei doi aleşi care au făcut propunerea respectivă.
„Trista realitate este că noi avem un alt război, la fel de ucigaş, la noi, în propria noastră grădină”, a mai spus el. În ce-l priveşte, superintendentul poliţiei oraşului, Jody Weis, nu este de aceeaşi părere şi nu crede că în Chicago este nevoie de Garda Naţională. După el, nu este deloc productivă ideea de a amesteca Garda Naţională cu poliţia, aceasta putând fi „dezastruoasă” potenţial, întrucât problemele de comandament ar duce la un răspuns dezordonat şi posibil tragic la violenţa din oraş. Totuşi, John Fritchey susţine că propunerea lui extremă este necesară ca urmare a ritmului alarmant în care locuitorii din Chicago mor din cauza gloanţelor şi nivelului apatiei din alte cartiere ale urbei. „Pentru jumătate din oraş, violenţa reprezintă viaţa de toate zilele. Cealaltă jumătate nu are nimic de-a face cu violenţa, pentru că nu o afectează”, a mai declarat el.
În ultimele săptămâni, violenţa a explodat la Chicago, oraş care, scrie Slate.fr, a avut mereu probleme cu clanurile şi crimele violente. Agenţia Associated Press transmitea, marţi, că în doar o singură noapte au fost omorâte şapte persoane, alte 18 fiind rănite, context în care se poate vorbi întemeiat despre acel oraş descris de Kenneth Allsop în celebra lui carte “Chicago sub teroare“, tradusă şi în româneşte în 1968 şi prefaţată de Silviu Brucan, care n-a scăpat prilejul să denunţe “tarele lumii capitalului“, cum făcuse mereu după 1945.
