Pe 15 noiembrie s-au împlinit exact 2 luni de la frauda secolului din Camera Deputaţilor. Deşi există o plângere penală împotriva Robertei Anastase, de la Parchetul General nu a venit nici un semnal privind cercetarea preşedintei Camerei
Un caz mai simplu nu există
Este de-a dreptul surprinzătoare (şi supărătoare) tăcerea Parchetului General în cazul Anastase. Uriaşa fraudă din 15 septembrie a.c. – reamintim, la voturile pe articole şi la votul final pe Legea pensiilor, în permanenţă Roberta Anastase anunţa rezultate fictive, între 168 şi 172 de voturi, deşi în plen nu erau mai mult de 90-100 de deputaţi -, unică în istoria parlamentarismului românesc, reprezintă un caz extrem de simplu pentru procurori. Astfel, principala probă – înregistrarea video oficială a Camerei Deputaţilor – demonstrează fără echivoc că în plen prezenţa era foarte departe de cvorumul necesar, 168 de voturi. Simpla cercetare a casetei video şi lecturarea regulamentului Camerei şi a prevederilor Constituţiei sunt suficiente şi pentru un procuror începător pentru a se pronunţa în cazul Anastase. Nici măcar audierile nu mai sunt necesare în acest caz. Deci, deşi lucrurile nu sunt deloc complicate, într-un interval de 55 de zile, de când s-a depus plângerea penală, de la Parchetul Genereal nu există nici o reacţie. La fel, nici procurorul general, Laura Codruţa Kovesi – de altfel foarte vocală atunci când este vorba de dosare ale adversarilor lui Traian Băsescu -, nu a avut vreo reacţie în acest caz, spunând doar, în septembrie, că plângerea penală a fost repartizată unui procuror.
Parchetul nu s-a autosesizat nici în cazul Mihaela Stoica
Parchetul are dreptul să se autosesizeze atunci când în urma unor fapte/acţiuni publice rezultă că s-au înregistrat infracţiuni grave. Un caz deosebit îl reprezintă votul din plenul Camerei Deputaţilor din 5 octombrie a.c., când unii deputaţi care au absentat de la şedinţă au apărut ca fiind prezenţi şi că ar fi votat. Dacă deputaţii absenţi nu ar fi fost trecuţi ca fiind prezenţi şi nu ar fi votat altcineva în locul lor, atunci nu ar fi existat cvorum de şedinţă. (Reamintim, pe 5 octombrie s-a votat modificarea Regulamentului Camerei prin care s-a acordat posibilitatea deputaţilor plecaţi din alte partide de a forma grupuri parlamentare cu drepturi egale cu cele ale partidelor parlamentare.) Pe 5 octombrie, cotidianul.ro a obţinut o declaraţie din partea deputatei PDL Mihaela Stoica, prin care aceasta recunoştea că nu a fost în plen, deşi apărea ca fiind prezentă şi că a votat. Pe 6 octombrie, după ce deputatul PDL Alin Popoviciu susţinea categoric la Realitatea TV că a văzut-o în plen pe Mihaela Stoica, aceasta a intrat în direct şi a recunoscut încă o dată că a fost absentă. A rezultat foarte clar că altcineva a votat cu cartela ei. Ne-am aflat deci în faţa unui caz flagrant de fals şi fals în acte publice – dovedite public -, dar Parchetul General nu s-a autosesizat „din presă” aşa cum a procedat în alte situaţii. Este adevărat, atunci când a făcut-o a fost vorba de persoane incomode Puterii.
Alte cazuri de fraudă în Parlament
28 octombrie a.c.: Guvernul Boc îşi angajează răspunderea în Parlament pe Legea educaţiei naţionale. Conform regulamentului şedinţelor comune, cvorumul de şedinţă pentru angajarea răspunderii este de 236 de parlamentari. În urma părăsirii plenului de către Opoziţie – PNL şi PSD au solicitat amânarea angajării răspunderii, până la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale privind sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la formula de adoptare a legii – s-a cerut apel nominal, dar preşedintele de şedinţă, deputatul Ioan Oltean, a refuzat. Secretarul de şedinţă din partea Opoziţiei, deputatul PSD Georgian Pop, a efectuat cinci numărători şi în nici una nu a reieşit că există cvorum de şedinţă. Pop a anunţat de la microfonul plenului că în sală sunt între 150 şi 183 de parlamentari, dar nu a fost băgat în seamă (cotidianul.ro a numărat bob cu bob 147 de senatori şi parlamentari – n.a.). Practic, prin neîntrunirea cvorumului, angajarea răspunderii guvernului a fost ilegală.
8 septembrie a.c.: Vot pentru modificarea regulamentului Camerei, prin care se acordă unele drepturi deputaţilor migratori. Se înregistrează 142 de voturi, cu 26 sub cvorumul de sesiune de vot. Preşedinta Camerei, Roberta Anastase, decretează existenţa cvorumului, incluzându-i în numărul deputaţilor prezenţi şi pe cei 15 sau 16 liberali şi social-democraţi aflaţi în drum spre ieşirea din sală. Reprezentanţii Opoziţiei au anunţat oficial părăsirea plenului, deci cei care încă nu reuşiseră să iasă nu aveau cum să fie incluşi în cvorum.
