Pe 15 decembrie s-au împlinit trei luni de la uriașa fraudă din Camera Deputaților, când, în absența Opoziției, la votarea Legii pensiilor, președinta Camerei, Roberta Anastase, a numărat 172 de voturi, deși în sală erau 96 de deputați. De atunci, Parchetul nu a dat niciun semn privind începerea urmării penale în ceea ce o privește pe Anastase.
Cercul s-a închis după trei luni
Deși este vorba despre unul dintre cele mai simple cazuri de cercetat din istoria justiției – înregistrarea oficială a Camerei Deputaților și stenograma ședinței de plen fiind probe zdrobitoare – Parchetul General tace de trei luni de zile în privința plângerilor penale înregistrate împotriva Robertei Anastase. În afara audierii a doi martori din zona Opoziției – luna trecută –, nimic nu s-a mișcat la Parchet. Previziunile analiștilor politici s-au adeverit: Parchetul nu a reacționat, pentru a da timp președintelui României să promulge Legea pensiilor. Adică ceea ce s-a întâmplat miercuri seara. Pe 15 septembrie 2010 a avut loc în Parlament un grav atentat la democrație, pe 15 decembrie 2010, acesta este confirmat de șeful statului.
Frauda din 15 septembrie, cauza blocajului parlamentar
Adoptarea prin fraudă pe 15 septembrie 2010 a Legii pensiilor stă la baza tuturor scandalurilor ulterioare și a blocajelor din parlament. Opoziția – reamintim, pentru o încălcare a regulamentului în timpul dezbaterilor, PNL și PSD au părăsit plenul pe 15 septembrie – după ce a sesizat Parchetul privind frauda uriașă din Cameră, a făcut două plângeri penale împotriva Robertei Anastase și a secretarului de ședință, care avea atribuții de numărare a voturilor, Sever Voinescu-Cotoi, a solicitat PD-L să o retragă pe Anastase de la conducerea Camerei. Cum această solicitare nu a primit niciun răspuns, deputații opoziției au boicotat toate ședințele de plen conduse de Roberta Anastase și cea de birou permanenent. După o săptămână de la fraudă, majoritarii (PD-L, UNPR, UDMR și minoritățile) au mimat că acceptă reluarea votului la legea pensiilor, dar au respins (prin vot) această posibilitate. După acest episod, Roberta Anastase a considerat că votul de respingere a reluării scrutinului pe Legea pensiilor reprezintă dovada că pe 15 septembrie totul a fost în regulă.
Parchetul, 5 judecători ai CCR, PD-L și președintele – giranții fraudei
Nu doar Parchetul General – prin inacțiune – a pus umărul și a girat/girează frauda din Camera Deputaților. Președintele Traian Băsescu a refuzat să se pronunțe împotriva fraudei, invocând inexistența vreunui articol din Constituție care să-i dea dreptul să se amestece în problemele parlamentului. Mai mult, șeful statului, pentru a atenua scandalul monstru care a izbucnit după fraudă, a retrimis legea la reexaminare, la parlament, solicitând însă modificarea unui singur articol, și acela cu aplicabilitate peste 14 sau 15 ani (coborârea vârstei de pensie pentru femei de la 65 la 63 de ani, deși cu doar o lună înainte se pronunțase pentru varianta cu 65 de ani – n.a.). Opoziția a vrut să modifice mai multe articole, vârstă de pensionare pentru bărbați 63 de ani, 60 de ani pentru femei și 45% punctul de pensie, însă s-a lovit de intransigența PD-L și a aliaților de la guvernare. Majoritarii au invocat că în situația unei reexaminări se dezbate și se revotează doar articolele pentru care s-a solicitat reexaminarea. (Când a fost reexaminată legea ANI, PD-L a avut cu totul altă poziție). Opoziția a contestat în luna septembrie Legea pensiilor la Curtea Constituțională, dar nu a avut câștig de cauză, cei 5 judecători numiți de Putere, fiind majoritari au respins sesizarea. După reexaminare (la votul final, Opoziția nu a participat la vot, pentru a nu gira o lege născută prin fraudă și total defavorabilă pensionarilor) – între timp, pe parcursul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie, majoritarii au modificat în forță regulamentul Camerei, reușind să elimine ultimele puteri de decizie ale Opoziției – PNL și PSD au contestat la Curtea Constituțională un articol al legii (cel care reglementa perioada de cotizare pentru femei), dar miercuri, judecătorii acestei instanțe au respins și acest atac. După numai două ore, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare a legii.
Articolul din Constituție care îi permitea șefului statului să se implice
ARTICOLUL 80
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Notă: Camera Deputaților este o autoritate publică (ARTICOLUL 61
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.), deci, conform primei teze a alin. 2 din art. 80, putea să se implice atunci când i s-a cerut să se pronunțe privind frauda din Parlament. De asemenea, Parlamentul fiind una dintre puterile statului, președintele, putea, conform tezei a doua a articolului 80 alin.2 să-și exercite rolul de mediator.
