Ultima bătălie politică a toamnei nu se va da pentru legea bugetului pe 2011, ci pe încercarea PNL și PSD de a recupera cei 25% tăiați din salariile bugetarilor. Pentru a reuși, Opoziția a pus în aplicare un plan ingenios, dar decizia finală este la mâna judecătorilor CCR.
Gherilă a Opoziției în Parlament
Dacă până pe 31 decembrie 2010, ora 24.00, proiectul legii salarizării unitare (proiect pentru care guvernul și-a angajat răspunderea săptămâna trecută – n.a.), nu este adoptat, bugetarii din România își vor obține înapoi cele 25 de procente tăiate din salariul lunar. Aceasta pentru că atunci când s-au aprobat tăierile, pentru ca legea să nu intre în conflict cu Constituția, s-a stipulat că măsura este valabilă până pe 31 octombrie 2010. Dacă proiectul legii salarizării unitare este adoptat și ajunge în Monitorul Oficial până pe 31 octombrie la orele 23.59, atunci bugetarii își pot lua adio de la cele 25%.
Pentru a bloca adoptarea legii, parlamentarii PNL și PSD au început o adevărată luptă de gherilă, care constă în utilizarea tuturor mijlocelor pe care regulamentele, legea și Constituția le permit. Concret, este vorba de moțiuni de cenzură și sesizarea Curții Constituționale, iar parlamentarii Opoziției încearcă – conform procedurilor – să întindă la maxim termenele, pentru a împiedica proiectul legii salarizării unitare să devină lege în acest an.
O primă victorie de etapă a PNL și PSD
După cum se știe, marți 14 decembrie, guvernul și-a angajat răspunderea pe legea cadru a salarizării unitare și pe legea propriu-zisă a salarizării unitare. Fără să consulte reprezentanții Opoziției, liderii PD-L din Cameră și Senat au stabilit anterior un calendar complet al procedurilor, inclusiv – fapt fără precedent – al depunerii și susținerii moțiunilor de cenzură ale Opoziției. S-a ajuns astfel în situația – numai în România condusă de PD-L este posibil așa ceva – ca să se stabilească zilele de prezentare ale unor moțiuni de cenzură pe care Opoiția încă nu le depusese. PNL și PSD nu au ascuns faptul că nu agrează adoptarea celor două legi, sau cel puțin a uneia dintre ele, și drept urmare au recurs la toate chichițele regulamentare, dar perfect legale.
Astfel, după ce joi a fost prezentat textul primei moțiuni de cenzură, vineri, conform programării total neregulamentare impuse de PD-L și aliații săi UDMR, minorități și independenții grupați în UNPR, trebuia prezentat textul celei de a doua moțiuni de cenzură. Parlamentarii PNL și PSD nu s-au prezentat vineri la plen (pentru a forța suspendarea acesteia) iar președintele de ședință, Mircea Geoană a cerut strigarea „catalogului”, pentru a vedea dacă există cvorumul de ședință. Parlamentarii PD-L, UDMR și UNPR au sărit ca arși, susținând că pentru citirea unei moțiuni nu este necesar cvorumul de ședință. Cum regulemtnul este clar ca bună ziua – Preşedintele care conduce şedinţa comună este obligat să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal şi să anunţe ordinea de zi (art.21); În timpul şedinţelor, preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui şedinţei comune verificarea întrunirii cvorumului. Preşedintele şedinţei comune va decide dacă acest lucru este necesar. În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele suspendă şedinţa şi arată ziua şi ora de reluare a lucrărilor (art.22) – și cum la conducere nu se afla Roberta Anastase sau Ioan Oltean, ședința a fost suspendată din lipsă de cvorum. Înainte de strigarea apelului nominal, doi deputați PD-L se chinuiau pe holul Parlamentului să semneze condica de prezență pentru colegi de-ai lor, pentru ca să se lase impresia că există numărul necesar de parlamentari. Aceasta pentru că deși deține majoritatea în Parlament, arcul guvernamental a avut vineri cca 50-60 de absenți.
Ce se va întâmpla în continuare
Luni 20 decembrie, se va dezbate prima moțiune de cenzură a Opoziției. În mod normal, ea nu va trece, pentru că PSD și PNL nu au împreună cele 236 de voturi necesare. Cum plenul va fi condus fie de Roberta Anastase, fie de Ioan Oltean, se va încerca forțarea regulamentului pentru modificarea ordinei de zi, în sensul obligării Opoziției să prezinte și textul celei de a doua moțiuni de cenzură. Regulamentul permite, dar „numai în situații excepționale” și din „motive temeinice” modificarea ordinei de zi direct în plen. Chiar dacă nu există nici o situație excepțională ne așteptăm ca Anastase sau Oltean să nu țină cont de acest aspect al regulamentului și să forțeze citirea, luni a celei de a doua moțiuni. Dar indiferent dacă moțiunea va fi citită luni, sau marți 21 decembrie, dezbaterea și votarea nu poate avea loc mai repede de 24 decembrie, adică în seara de Ajun. Cum însă tot pe 24 decembrie este planificat și plenul comun pentru dezbaterea bugetului de stat, este greu de crezut că va mai fi timp și pentru moțiune. Dacă se va ajunge însă în situația ca moțiunea de cenzură să se dezbată luni 27 decembrie, atunci Opoziția va contesta legea la Curtea Constituțională în seara zilei de 29 decembrie. De aici înainte, totul se află la mâna judecătorilor Curții Constituționale. În mod normal, NICIODATĂ în existența ei, Curtea Constituțională nu a dezbătut o contestație în două zile de la sesizare. Și să nu uităm că este vorba de zilele de 30 și 31 decembrie 2010. Ce vor decide judecătorii CCR este greu de anticipat acum.
Când a mințit Boc?
Vineri, după suspendarea ședinței de plen, premierul Emil Boc a declarat: „Cu cât începem să reuşim (la ce reușite se referea oare? – subl.aut), cu atât opoziţia devine mai disperată şi trage cu gloanţe oarbe în toarte părţile. Nu pot să înţeleg plăcerea sadică a PSD şi în parte şi a PNL ca România să nu reuşească, ca România să iasă din Acordul cu FMI, ca România să nu aibă în luna ianuarie bani de salarii şi pensii, să intre într-o situaţie dificilă. E o plăcere sadică pe care nu pot să o înţeleg la PSD şi PNL, nu pot să înţeleg atâta iresponsabilitate din partea liderilor care conduc partidele de opoziţie”. O parte a acestei declarații a trecut neobservată și nu au existat reacții, în special din partea analiștilor politici și economici. Cu ceva timp în urmă, premierul Boc declara. Fără echivoc, că viitoarea tranșă de la FMI nu va merge în salarii și pensii. Vineri, a lăsat să se înțeleagă că aceasta va fi destinația banilor, ceea c ear fi foarte grav. Se pune întrebarea, când a mințit premierul Boc, prima oară când a spus că banii de la FMI nu au legătură cu salariile și pensile, sau vineri. Noi credem că vineri. Și a mințit pentru a încerca – este obiceiul premierului Boc – să culpabilizeze Opoziția de propria neputință a guvernului.
