După ce, joi, preşedintele a participat la Consiliul European pe tema Ucrainei şi a luat parte la prima sesiune plenară a summitului PPE şi la dineul oferit de prim-ministrul Irlandei, vineri, Traian Băsescu va fi prezent la cea de-a doua sesiune a acestei formaţiuni.
Găzduit de premierul irlandez si lider al Fine Gael, Enda Kenny, şi de preşedintele PPE, Joseph Daul, Congresul de la Dublin va dezbate programul electoral al PPE şi va desemna candidatul pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.
La Congres au fost invitati 2.000 de participanti din 39 de tari, printre care Angela Merkel (Germania), Mariano Rajoy (Spania), Viktor Orban (Ungaria), Donald Tusk (Polonia), Fredrik Reinfeldt (Suedia), Laimdota Straujuma (Letonia), Antonis Samaras (Grecia), Jyrki Katainen (Finlanda), Pedro Passos Coelho (Portugalia) şi Nicos Anastasiades (Cipru).
Sunt invitaţi, de asemenea, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi cel al Consiliului European, Herman Van Rompuy.
Procesul de depunere a candidaturilor la PPE a început pe data de 13 februarie 2014, ultima zi de depunere a candidaturilor fiind 5 martie. Candidatul va fi ales pe 7 martie.
Socialiştii europeni şi-au anunţat deja candidatul, în persoana actualului preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, iar liberalii, pe fostul premier belgian Guy Verhofstadt.
UE cere retragerea imediată din Ucraina a forțelor armate ale Rusiei
Traian Băsescu a prezentat, joi, primele concluzii ale Consiliului European de la Bruxelles, apreciind „că a fost o sesiune extrem de utilă”.
Băsescu a declarat de asemenea că UE condamnă violarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și cere retragerea imediat a forțelor armate ale Rusiei.
„Acțiunile Federației Ruse au fost calificate ca fiind acte de agresiune. Consilul condamnaă violarea suveranitățiii și integrității Ucrainei. Se cere imediat retragerea forțelor armate ruse din Ucraina. Se cere Rusiei să permită imediat accesul observatorilor internaționali”, a declarat președintele
Organizarea unui referendum în Crimeea a fost, de asemenea, contestată, preşedintele afirmând că acțiunea contravine Constituției Ucrainei.
„UE consideră că are responsabilități pentru pacea și securitatea Europei și ca atare se implică într-un proces de negociere care să vizeze detensionarea situației din Ucraina. Consiliul cheamă Federația rusă să intre în guvern cu guvernul legitim al Ucrainei și să înceapă imediat negocieri”, a mai spus președintele.
Rusia, ameninţată cu suspendarea negocierilor acordului pentru vize cu UE și ameninţă cu sancţiuni economice.
„Dacă nu se îndeplinesc cerințele, se pot lua restricții de călătorie pentru anumiți demnitari, înghețarea activelor pe teritoriul UE- depozite în bănci, bunuri, obiective, investiții și acțiuni. Este posibilă anularea summitului UE- Federația rusă. Dacă va continua destabilizarea Ucrainei se vor aplica sacțiuni de largă cuprindere. Sancțiunile vor putea viza energia, comerțul, relații finaciare și exporturile de armament”, a mai spus Băsescu.
Potrivit preşedintelui, concluziile reuniunii sunt un semnal foarte puternic dat Federaţiei Ruse, ce reconfirmă angajamentul Uniunii Europene faţă de Republica Moldova şi Georgia, o reconfirmare a voinţei UE de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova şi semnarea celor două acorduri, cel mai târziu până la sfârşitul lunii august.
„Cred că a fost o sesiune a Consiliului European extrem de utilă şi care transmite un semnal foarte puternic Federaţiei Ruse”, a mai declarat şeful statului.
Potrivit şefului statului, în concluziile reuniunii s-au stabilit câteva acţiuni care vizează sprijinirea Ucrainei, cea mai importantă fiind punerea la dispoziţie pe termen lung a sumei de 11 miliarde de euro, alături de finanţările pe care le vor asigura FMI şi Banca Mondială, adăugând că cele 11 miliarde au proveninţă din resurse ale Comisiei Europene, ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi ale Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
