Cu o popularitate de 82% în Rusia, Putin sfidează lumea

Mergând în Crimeea, într-un moment în care, în lume, mai toate privirile, fie ele ale analiştilor şi politicienilor, fie ale oamenilor simpli se îndreptau spre Kremlin să vadă cum va orchestra preşedintele Vladimir Putin celebra paradă de 9 Mai dedicată mărcării victoriei asupra nazismului, în stilul său de acum caracteristic, acesta a mai făcut o mutare de şah cu care nu i-a mai surprins pe toţi cei amintiţi.

Mergând în Crimeea, într-un moment în care, în lume, mai toate privirile, fie ele ale analiştilor şi politicienilor, fie ale oamenilor simpli se îndreptau spre Kremlin să vadă cum va orchestra preşedintele Vladimir Putin celebra paradă de 9 Mai dedicată mărcării victoriei asupra nazismului, în stilul său de acum caracteristic, acesta a mai făcut o mutare de şah cu care nu i-a mai surprins pe toţi cei amintiţi.

Mergând în Crimeea, într-un moment în care, în lume, mai toate privirile, fie ele ale analiştilor şi politicienilor, fie ale oamenilor simpli se îndreptau spre Kremlin să vadă cum va orchestra preşedintele Vladimir Putin celebra paradă de 9 Mai dedicată mărcării victoriei asupra nazismului, în stilul său de acum caracteristic, acesta a mai făcut o mutare de şah cu care nu i-a mai surprins pe toţi cei amintiţi. Deplasându-se la Sevastopol, preşedintele rus a dovedit că joacă tot mai tare în actualul context mondial şi nu-l interesează nicidecum reacţiile dezaprobatoare internaţionale, de pildă cancelarul german Angela Merkel i-a cerut în mod imperativ să nu se deplaseze în Crimeea, „într-o zonă de conflict”, după anexarea, la 18 martie, a acestei peninsule, ea apreciind că organizarea acolo a unei parade militare în prezenţa lui este o „oroare”. Evident, acestea demonstrează că actuala criză din Ucraina s-a adâncit şi mai mult şi tinde să se cronicizeze, cu tot cortegiul de implicaţii nu doar pe plan local, ci chiar internaţional.Putin a ales să facă controvesata deplasare în Crimeea în momentul în care se împlineau zece ani de când el deţine preşedinţia Rusiei, la care se adaugă cei patru ani petrecuţi ca premier, sondajele de opinie creditându-l cu o popularitate fără precedent, de 82%, potrivit Institutului Levada, care preciza că faptul se datorează crizei din Ucraina şi felului în care el a tratat tensiunile cu Occidentul după alipirea Crimeii la Rusia. Comentând evenimentul, un cunoscut politolog moscovit, Pavel Salin, aprecia că, „până în prezent, ruşii vedeau în Putin un garant experimentat al stabilităţii.El a reuşit să facă din sentimentele create în jurul Crimeii un al doilea factor al popularităţii sale”, dar care, în şase luni sau un an, va începe să scadă.

Până atunci, într-un moment internaţional încordat din cauza crizei din Ucraina şi ţinând seama că, la 9 mai se celebrează Ziua Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei, cum i se spune oficial la Moscova acestei zile – iar legat de asta, la 6 iunie, în Franţa, va participa alături de alţi mari lideri ai lumii (Barack Obama, Angela Merkel, Francois Hollande ) la marcarea a 70 de ani de la debarcarea aliată în Normandia – , Putin a surprins pe mulţi, venind cu un scenariu de dezescaladare a situaţiei de la Kiev. Cu acesta, el a prins pe picior greşit unele cancelarii occidentale, nu toate, el pronunţându-se pentru o amânare a referendumului din 11 mai, organizat de separatiştii din Doneţk, în schimbul sistării operaţiunilor militare duse în sud-est de armata ucraineană şi creării condiţiilor pentru un dialog între părţi. De asemenea, a anunţat retragerea truprelor ruseşti masate la graniţa cu Ucraina şi a vorbit în premieră despre alegerile prezidenţiale prevăzute pe 25 mai, schimbând astfel tonul critic la adresa acestora. De altfel, cu numai patru zile înainte, Kremlinul se întreba cât de legitim este acest scrutin şi-l califica fără ezitare drept „absurd”.

De unde şi cum a intervenit această modificare de optică ? Am amintit contextul internaţional grav pe care preşedintele rus şi echipa sa de diplomaţi redutabili îl speculează la maximum. Ideile noi şi surprinzătoare despre dezamorsarea crizei din Ucraina s-au degajat în urma discuţiilor pe care Putin le-a avut, la Moscova, cu preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, elveţianul Didier Burkhalter. Adoptând această poziţie concesivă, Putin a validat misiunea de mediere întreprinsă de OSCE, organizaţie care, până acum, avea un rol mai curând decorativ în Europa, mulţi politicieni de pe continent considerând-o moştenire a „războiului rece”, când ea a şi fost creată. Totodată, liderul dela Moscova a ţinut ca, în mod ostentativ, să reabiliteze rolul OSCE în detrimetntul celui al Uniunii Europene, ale cărei demersuri în vederea asocierii Ucrainei au fost la originea supărării şi reacţiilor dure ale Moscovei. Cum era de aşteptat, acum, autorităţile din Kiev au reacţionat negativ la noile propuneri ale lui Putin şi l-au acuzat că „vinde vânt”. Imediat, şi separatiştii din Doneţk au anunţat că nu vor amâna referendumul de pe 11 mai. Cerându-le acest lucru, Putin a vrut să sugereze – ori să dovedească – faptul că demersurile separatiştilor proruşi nu sunt stârnite sau încurajate de Kremlin, dar e greu de crezut că există cineva care are altă opinie. Cu toate reacţiile negative ale Kievului şi refuzul separatiştilor de a da curs cererii lui Putin, unii analişti evidenţiază faptul că europenii, aliaţi ai actualelor autorităţi din Kiev, îi cer preşedintelui rus să pună de acord declaraţiile sale cu operaţiunile din sud-estul ucrainean.Astfel, şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, spunea: „recentele declaraţii ale preşedintelui Putin par să meargă într-o direcţie bună”. La rândul său, omologul german al lui Fabius, Frank-Walter Steinmeier, sublinia că respectivele declaraţii constituie, probabil, o „turnură” în această criză, susceptibilă să dea o şansă diplomaţiei.„Salut tonul constructiv al preşedintelui Putin după întâlnirea sa cu preşedintele OSCE. Ceea ce a fost stabilit la Moscova trebuie acum transpus în practică”, a spus el.

Sigur, într-o atare criză atât de gravă nu se fac minuni peste noapte, drept pentru care este interesant de notat că Putin va merge în Franţa pe 6 iunie, unde se vor marca 70 de ani dela debarcarea aliaţilor din Normandia, eveniment la care vor fi prezenţi Barack Obama, Angela Merkel şi Francois Hollande, acesta din urmă subliniind că, în pofida crizei internaţionale de azi cauzată de evenimentele din Ucraina şi atitudinea Kremlinului, nu se pot rupe punţile dialogului cu Rusia şi conducătorul ei. Deocamdată, se vorbeşte doar despre un eveniment strict protocolar, iar ziariştilor li se spune că Obama şi Putin nu vor avea o întâlnire specială, dar putem şti ce vor face consilierii lor ? Personal, merg pe afirmaţia răspicată a unui ziar polonez, „Rzeczpospolita”, potrivit căruia există deja un „pact Putin-Obama pentru a fărâmiţa Ucraina”, idee susţinută recent şi de „Financial Times”, care scria că „un acord peste capul Ucrainei este inevitabil”.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.