Fostul mare fotbalist Alfredo Di Stefano a decedat pe 7 iulie seara în urma unui infarct. Di Stefano se confundă cu perioada de glorie a marelui Real Madrid de acum 60 de ani. A „murit” prima oară în România şi tot aici a „înviat”.
A „căzut” în timpul mondialelor
Pe 5 iulie, în timpul pauzei meciului Argentina-Belgia, agenţiile de presă din întreaga lume au intrat în stare de alertă: una dintre legendele fotbalului mondial, Alfredo Di Stefano, a suferit un infarct, la exact 24 de ore după ce a împlinit 88 de ani. Di Stefano profitase de pauza meciului (îl urmărea într-o locaţie a clubului Real Madrid) pentru a ieşi puţin pe stradă să ia aer. Transportat de urgenţă la spital, medicii au fost extrem de rezervaţi. Pe 7 iulie, seara, purtătorul de cuvânt al spitalului Gregorio Marañón din Madrid a anunţat vestea care a îndoliat întreaga lume a fotbalului: Alfredo Di Stefano a murit.
Un uriaş al fotbalului mondial
La ora actuală, toţi specialiştii sunt unanimi: în quinta royală all time a fotbalului mondial sunt nume care încă nu au fost şi foarte greu pot fi întrecute: Pele, Eusebio, Di Stefano, Cruyff şi Maradona.
Alfredo Di Stefano a fost unul dintre starurile uriaşe ale fotbalului mondial, a jucat pentru două echipe naţionale (Argentina şi Spania) şi a fost catalizatorul ascensiunii lui Real Madrid, care a reuşit senzaţionala serie de 5 Cupe ale Campionilor Europeni. A fost un atacant de rasă care între 1945 şi 1966 a jucat 664 de meciuri oficiale (50 pentru Huracan, 73 pentru River Plate, 292 pentru Millonarios Bogota, 396 pentru Real Madrid şi 60 pentru Espanyol Barcelona); a înscris 485 de goluri în campionatele Argentinei, Columbiei şi Spaniei. Pentru naţionala Argentinei a jucat 4 meciuri şi a înscris 6 goluri, iar pentru naţionala Spaniei a jucat 31 de meciuri şi a înscris 23 de goluri.
Un palmares uriaş:
Titluri de campion naţional:
– cu River Plate: 1945 şi 1947
– cu Millonarios Bogota: 1949, 1951, 1952
– cu Real Madrid: 1954, 1955, 1957, 1958, 1961, 1962, 1963, 1964
Titluri continentale
– Copa America 1947 cu naţionala Argentinei
– Cupa Campionilor Europeni: 1955/56, 1956/57, 1957/58, 1958/59, 1959/1960 cu Real Madrid
Titluri de golgheter
– 1947 cu River Plate
– 1951 şi 1952 cu Millonarios Bogota
– 1954, 1956, 1957, 1958 şi 1959 cu Real Madrid
Balonul de Aur (cel mai bun fotbalist european al anului)
– 1957 şi 1959
A „murit” şi a „înviat” în România
Alfredo Di Stefano a fost de 3 ori în România. Prima dată pe 13 noiembrie 1963, când s-a disputat meciul Dinamo Bucureşti – Real Madrid 1-3 în turul II al Cupei Campionilor Europeni. A mai venit pe 16 februarie 1966, de această dată ca jucător al echipei Espanyol Barcelona şi a salvat echipa spaniolă de la dezastru în meciul contra lui Steagu Roşu Braşov. „Stegarii” au pierdut în tur cu 1-3 şi au câştigat în retur doar cu 4-2, o contribuţie la ambele goluri ale oaspeţilor având şi Di Stefano. Meciul de la Braşov a fost ultimul din prestigioasa carieră a marelui jucător. A fost prima „moarte”, cea de fotbalist activ”. Imediat după meciul de la Braşov, preşedintele clubului catalan a demis întreaga conducere tehnică şi a insistat ca antrenor principal să devină Di Stefano. Acesta a acceptat şi pe 2 martie 1966 s-a întors la Braşov, de această dată în calitate de antrenor pentru disputarea meciului de baraj cu Steagu Roşu (la vremea respectivă, nu se dublau golurile înscrise în deplasare şi în Cupa Oraşelor Târguri se juca o a treia partidă, pe terenul uneia dintre competitoare, care era decis prin tragere la sorţi). La primul său meci ca antrenor, Di Stefano a obţinut şi prima victorie, 1-o cu „stegarii”.
