Socialiştii pro-ruşi, bătuţi măr la… Moscova, „tăricenii” moldoveni surclasaţi la urne

Partidele pro-europene au 55 de mandate din 101. Socialiştii pro-ruşi NU au câştigat în Rusia. Cum s-a votat în România. „Tăriceanu” de la Chişinău a pierdut fără drept de apel. Cine a spus că alegători au fost „zombaţi”. Ce cetăţenie mai au 5 deputaţi socialişti.

Rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din Moldova

1. PSRM (Partidul Socialiştilor din RM) – 20,51% (327.910 voturi)

2. PLDM (Partidul Liberal Democrat din M) – 20,16% (322.188 voturi)

3. PCRM (Partidul Comuniştilor din RM) – 17,48% (279.372 voturi)

4. PDM (Partidul Democrat din M) – 15,80% (252.489 voturi)

5. PL (Partidul Liberal) – 9,67% (154.507 voturi)

6. PCRM (Partidul Comunist Reformator din M) – 4,92% (78.719 voturi)

7. BEUV (Bloc Electoral Alegerea Mold.-Uniunea Vamală – 3,45% (55.098 voturi)

8. MPA (Mişcarea Populară Antimafie) – 1,74% (27.843 voturi)

9. PLR (Partidul Liberal Reformator) – 1,56% (24.956 voturi)

10. Oleg Brega (candidat independent) – 0,88% (14.085 voturi)

11. PPRM (Partidul Popular din RM) – 0,76% (12.112 voturi)

12. PPCD (Partidul Popular Creştin Democrat) – 0,74% (11.782 voturi)

13. PFP (Partidul Forţa Poporului) – 0,73% (11.672 voturi)

14. PNL (Partidul Naţional Liberal) – 0,43% (6.859 voturi)

15. PR (Partidul Renaştere) – 0,26% (4.158 voturi)

Alte 6 partide politice au obţinut sub 4.000 de voturi, concret nu au fost votate nici de către toţi membri cu carnet, în Republica Moldova, numărul minim de membri cu carnet fiind, potrivit legiaslaţiei, de 4.000.

• Număr total de alegători pe listele electorale: 2.796.799

• Număr total de alegători prezenţi la urne: 1.645.629 (55,95%)

• Număr total de voturi valabil exprimate: 1.598.515

• Număr total de voturi invalidate: 54.936 (3,33%)

159 de voturi au dat un mandat în plus socialiştilor

Viitorul Parlament va avea următoarea configuraţie :

• PSRM – 25 de mandate

• PLDR – 23 de mandate

• PCRM – 21 de mandate

• PDM – 19 mandate

• PL – 13 mandate

(sursa: Publica.md)

PSRM, deşi are 0,35% în plus faţă de PLDR, a obţinut două mandate în plus. Explicaţia este simplă. În urma rezultatelor propriu-zise, cele 5 partide au avut următoarea situaţia în ceea ce priveşte mandatele: PSRM – 21, PLDR – 20, PCRM – 18, PDM – 16 şi PL – 10. Pentru redistribuire au rămas 16 mandate. Conform legislaţiei electorale din RM, într-o primă etapă mandatele se distribuie în mod egal tuturor competitorilor electorali. Astfel fiecare din cele 5 partide a primit câte 3 mandate în plus. Restul de mandate se distribuie în funcţie de ordinea descrescătoare a procentelor obţinute. Cum a rămas un singur mandat nedistribuit, acesta a revenit partidului cu cel mai bun procent, adică PSRM. Dacă PSRM ar fi obţinut cu 159 de voturi mai puţin, atunci cu 20,49% i-ar fi revenit 20 de mandate la prima alocare, plus 3 la prima redistribuire plus 1 la a doua redistribuire. Ar fi beneficiat de un mandat în plus la prima alocare PDM care ar fi obţinut 17 mandate şi cu cele 3 din prima redistribuire ar fi ajuns la 20 de mandate.

Cum s-a votat în România

1. PLDM – 40,23% (4.170 de voturi)

2. PL – 33,15% (3.436 de voturi)

3. PDM – 8,23% (853 de voturi)

4. PNL – 4,19% (453 de voturi)

5. Oleg Brega – 3,60% (374 de voturi)

6. PLR – 2,59% (269 de voturi)

7. PCRM – 2,11% (219 de voturi)

8. MPA – 1,77% (184 de voturi)

9. PSRM – 1,25% (130 de voturi)

Prezenţă la urne: 10.364 de alegători; voturi nevalidate: 90 (0,86%)

(Sursa: Realitatea md)

Cum s-a votat în Rusia

1. Blocul Electoral Uniunea Vamală” – 57,37% (5264 voturi)

2. PSRM – 24,91% (2286 voturi)

3. PCRM – 8,39% (770 voturi)

4. PCR – 3,01% (277 voturi)

5. PLDM – 2,08% (191 voturi)

6. PDM – 1,44% (133 voturi)

7. Partidul Liberal – 0,82% (76 voturi).

Prezenţa la urne: 9.610 de alegători; voturi nevalidate: 436 (4,53%)

După cum se poate observa, cel mai pro-rusesc partid din Moldova a fost învins în Rusia, obţinând mai puţin de jumătate din voturile grupării câştigătoare. Este adevărat şi partidul care a reuşit să scoată cele mai multe voturi în Rusia, este unul filo-rus, dar nu avea anvergura PSRM şi PCRM. Socialiştii au utilizat în campanie imaginea lui Vladimir Putin, şi printre mesaje s-a aflat la loc de frunte cel privind „amnistierea” cetăţenilor moldoveni care au depăşit perioada de şedere în Rusia. De asemenea, la Moscova, conform presei de la Chişinău s-a încercat punerea în aplicare a „operaţiunii facebook”. Concret, pe facebook au apărut poze cu cozi imense la secţiile de votare din capitala Rusiei, cu efective de mascaţi aflaţi în zonă şi toate postările arătau că ceteţenii moldoveni nu pot să voteze. Lucrurile au fost lămurite de şeful CEC (BEC-ul din Moldova), care a precizat că toţi cei care au vrut, au votat şi a prezentat şi un număr mare de buletine de vot neîntrebuinţate. Liderii grupărilor pro-europene au dat declaraţii susţinând că „aglomeraţiile” de la secţiile de votare din Moscova au fost regizate de socialişti şi comunişti pentru a crea emoţie în rândul alegătorilor.

Estimare: în 3 săptămâni va exista Coaliţia pentru Integrare Europeană 3

Liderii celor 3 partide pro-europene care au intrat în Parlament – Vladimir Filat şi Iurie Leancă (PLDM), Marian Lupu şi Vladimir Plahotniuc (PDM), Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă (PL) – vor începe în aceste zile negocierile pentru formarea majorităţii parlamentare şi pentru un nou guvern. Analiştii politici din Republica Moldova estimează că negocierile ar putea dura până în 3 săptămâni şi că atunci se va forma Coaliţia pentru Integrare Europeană 3. Cele 3 partide cu 55 de deputaţi în componenţă pot face majoritatea, pot valida un guvern şi să dea premierul, dar nu pot (sunt necesare 61 de voturi) vota/alege, în 2016, preşedintele ţării. Negocierile nu sunt chiar aşa de simple cum par la prima vedere, deoarece toate cele 3 partide au şi poziţii care nu concordă într-utotul în unele domenii. Mai mult, chiar la o zi după alegeri, Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului şi numărul doi din PL, a atacat la baioneză guvernul în funcţie, pentru că nu a alocat fonduri pentru capitala Moldovei. Astfel de disensiuni sunt de aşteptat şi în perioada negocierilor, dar faptul că diferenţa faţă de comunişti şi socialişti este mică, îi va obliga pe liderii pro-europeni să se înţeleagă.

Dodon se vrea preşedinte al Republicii

Liderul socialiştilor, Igor Dodon este conştient că partidul său nu poate ajunge la guvernare şi, cu atât mai puţin el nu poate ajunge premier. Dar cel care catalogat ca fiind cel ma pro-moscovit lider (şi anti-român în acelaşi timp) se pare că şi-ar dori postul de preşedinte. Drept urmare, la trei zile după alegeri Dodon a propus să fie modificată Constituţia urmând să se stabilească alegerea preşedintelui prin vot popular. Conform Constituţiei în vigoare, preşedintele este ales de Parlament şi sunt necesare minim 61 de voturi din cele 101 existente. (Sursa: Realitatea.md) Tot conform presei de dincolo de Prut, Igor Dodon şi Zinaida Greceanîi (primul loc pe lista socialiştilor) ar fi plecat miercuri la Moscova pentru a discuta situaţia creată în Moldova în urma alegerilor de duminică.

Voronin prezice anticipate în maxim un an

Vladimir Voronin preşedintele Partidului Comuniştilor, partid care a ieşit cel mai „şifonat” în urma alegerilor – a pierdut 19 mandate faţă de scrutinul din 2010 (este adevărat, principala cauză o reprezintă preluarea de către socialişti a unui important segment electoral al comuniştilor, preluare generată de plecarea, în 2011 a radicalilor lui Dodon de la PCRM la PSRM) a declarat că se aşteaptă la alegeri anticipate în maxim un an de zile. „Nu așteptăm nimic bun după aceste alegeri (…) Nu cred că acest Parlament va fi funcțional și nu va avea o durată prescriptibilă. Nu mai târziu de un an de zile. O să vedeți ce criză o să fie în Moldova, ei nu o să se înțeleagă între ei (…) Noi nu vom ridica lumea pe baricade. Noi dur o să atacăm guvernarea, o să arătăm lumii ce prostie a făcut când a votat partidele de la guvernare. O să criticăm guvernarea. Noi cu alegătorii nu avem probleme, alegătorii o mers la vot, alegătorii au fost zombați, au fost duși în eroare”, a declarat Voronin, citat de Publica.md.

„Tăriceanu” de la Chişinău a pierdut, dar a şi provocat ceva pagube

În decembrie 2013, poetul Ion Hadârcă, unul dintre fruntaşii PL împreună cu o serie dintre deputaţii partidului, după ce a constituit „clasica” platformă de reformă în interiorul PL, a format PLR (Partidul Liberal Reformator). Ca şi acum în 2014, la Bucureşti, premierul moldovean Iurie Leancă a cooptat la guvernare dizidenţa liberală numită PLR. Toată lumea se aştepta ca PLR să devină al patrulea partid după PCRM, PDLM şi PD. Lucrurile nu au stat deloc aşa, sondajele nu au dat deloc PLR peste pragul electoral, în schimb, PL, s-a regenerat după pierderea parlamentarilor şi în sondaje a fost destul de vizibil, obţinând, culmea, la alegerile din 30 noiembrie un mandat în plus faţă de 2010. Cu o lună înainte de alegeri, Ana Guţu (co-preşedintă a PLR) împreună cu alţi fruntaşi ai partidului au făcut un apel către restul liderilor PLR, dar şi către celelalte partide mici cu vederi pro-europene să se retragă din cursa electorală pentru a nu fi risipite voturile pro-europene. Ion Hadrâcă i-a făcut pe Ana Guţu şi pe ceilalţi semnatari ai apelului trădătoare a „aşteptărilor şi încrederii electoratului”. Un limbaj care este utilizat şi la Bucureşti de cei care au vrut să se numească PLR, dar nu s-au înregistrat şi acum reprezintă un minuscul partid ecologist „roşu”. Dacă PLR s-ar fi retras din cursa coaliţia pro-europeană ar fi avut 57 de mandate, în loc de 55 câte a obţinut. Deloc întâmplător, PL-ul canibalizat de PLR este considerat ca fiind cel mai pro-românesc partid din Republica Moldova. Deci, era nevoie de un PLR acolo.

5 socialişti au şi cetăţenie română

Cinci dintre deputaţi aleşi pe lista PSRM (partid anti-european şi pro-moscovit) au şi cetăţenie română, informează Publica.md, care citează publicaţia Ziarul de Gardă. Ar fi vorba de Anatolie Labuneţ, Ghenadie Mitriuc, Radu Mudreac, Corneliu Furculiţă şi fostul ambasador al Moldovei în Rusia, Andrei Neguţa. Contactaţi de ziarişti de peste Prut, cei cinci au refuzat să facă precizări. Ar fi foarte interesant de văzut cine – ne referim la autorităţile din România – şi când a acordat aceste cetăţenii şi în baza căror documente.