Fosta clădire a CC din Piața Revoluției, care găzduiește acum Ministerul de Interne, intră în reabilitare și modernizare. Administratorul clădirii, Ministerul Afacerilor Interne, pune „la bătaie” o sumă care surprinde: 322 milioane lei, în patru ani, adică 70 milioane euro, potrivit unui proiect de HG semnat de ministrul de resort Carmen Dan, ce va intra în proxima ședință de Guvern. Spre comparație, costul pentru reabilitarea clădirii este aproximativ același ca pentru Catedrala Mântuirii Neamului, la stadiul de cărămidă, fără tencuieli și finisaje, dar cu geamuri și uși.
„Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii «Reabilitare și modernizare imobil din Piața Revoluției nr. 1A București prin POR 2014-2020», prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri alocate prin Programul Operațional POR/2017/3/3.1/B/2/B1 – Axa prioritară 3, precum și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii” este textul proiectului normativ citat.
De precizat că, prin POR, UE dă într-adevăr bani pentru diferite proiecte, însă mai întâi trebuie să pună autoritatea locală banii. Adică te duci la Bruxelles cu un proiect fezabil, instituția de resort de acolo analizează eligibilitatea lui, apoi dă sau nu OK pentru finanțare. Dacă acest OK este primit, înseamnă că autoritatea din România va primi banii pe proiect, într-un procentaj de până la 85%. Dar doar după ce a pus, mai întâi, ea banul. Mai clar, faci proiectul pe banii tăi, apoi UE decontează. Ceea ce înseamnă că MAI are de gând să cheltuiască 70 milioane euro, urmând să primească ulterior banii. Mai puțin 10 milioane euro, cât reprezintă contribuția nerambursabilă din proiect.
Nu e… cum trebuie
În anexa la HG, aflăm că Palatul MAI are o suprafață de 7.700 mp și trebuie modernizat pentru că nu este eficient energetic, adică necesită sume importante pentru întreținerea lui.
„Concluziile auditului energetic efectuat asupra imobilului au reliefat că se impune necesitatea renovării prin termoizolare și etanșare, respectiv prin încorporarea de sisteme HVAC integrate și BMS, astfel încât acestea să asigure un confort al microclimatului interior adaptabil și conform așteptărilor ocupanților. Aprobarea proiectului de hotărâre a Guvernului în cauză va permite derularea proiectului investițional, fiind vizate reabilitarea termică a imobilului prin termosistem pe interior la fațadele cu valoare istorică și pe exteriorul pereților la fațadele din curțile interioare, eficientizarea consumului de energie prin modernizarea sistemelor de instalații, adăugarea de echipamente pentru surse de energie regenerabilă, implementarea unui sistem de management integrat al clădirii – BMS”, precizează oficialii MAI.
Totodată, sunt propuse lucrări de consolidare ale structurii de rezistență a imobilului, de modernizare a spațiilor, recondiționarea unor finisaje interioare ale pereților și pardoselilor; înlocuirea de finisaje ale pardoselilor, pereților și tavanelor; înlocuirea tâmplăriilor interioare (uși și ferestre); înlocuirea ascensoarelor, strict necesare desfășurării activităților în condiții adecvate. Acestea nu sunt lucrări eligibile a fi decontate de la UE, dar pot fi incluse în proiectul integrat cu finanțare de la bugetul de stat, prin încadrare drept cheltuieli aferente măsurilor conexe sau neeligibile, după caz.
În cadrul lucrărilor ce se vor întinde pe 4 ani, construcțiile și montajul vor reprezenta 186 milioane lei, din totalul celor 322 milioane. Restul reprezintă diverse amenajări, plata constructorului și altele.
Proiectul de 70 milioane euro are avizele necesare, susține MAI. Cele interne, mai precis, dar și un OK interministerial. Astfel, a fost obținut Avizul nr. 46/2018 și 80/2018 al Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului Afacerilor Interne și a fost obținut avizul favorabil al Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe (Avizul nr. 19/2018).
De la Alexandru Marghiloman la ultimul discurs al lui Ceaușescu
Istoria palatului începe, potrivit Wikipedia, în 1912, odată cu mărirea aparatului administrativ al Ministerului de Interne. Ministrul Alexandru Marghiloman cerea un raport al capacității necesare unui sediu care să cuprindă Administrația Centrală, Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale, Consiliul Administrativ Permanent, Direcțiile Generale ale Serviciului Sanitar și al Închisorilor.
În 1927, ministrul Octavian Goga îi desemna pe arhitecții Horia și Lucia Creangă să se ocupe de planurile clădirii, iar peste alți 11 ani, la 4 iulie 1938, Carol al II-lea a emis Decretul-Lege nr. 2397 pentru autorizarea construirii „Palatul Ministerului de Interne”. Tot în anul 1938, a fost desemnat arhitectul-șef al Serviciului de Arhitectură din Ministerul de Interne, Paul Smărăndescu, pentru întocmirea planurilor, deciziilor, caietelor de sarcini și pentru conducerea tehnică a lucrărilor imobilului proiectat pentru Ministerului de Interne, sens în care efectuează documentarea necesară la Berlin și Bratislava. În 1939, Ministerul de Interne a depus la Casa de Depuneri suma de 20.690.000 lei pentru teren și construcție. Lucrările au stagnat din cauza războiului, palatul fiind terminat sub coordonarea inginerului Emil Prager și dat în folosința ministerului în 1950, urmând ca din 1958 să adăpostească Comitetul Central al Partidului Comunist Român.
După Revoluția din 1989 a devenit sediul Senatului până la mutarea acestuia în Palatul Parlamentului, în 2004.
În prezent, edificiul adăpostește birourile Ministerului de Interne. În corpurile laterale se află sediile Ministerului Sănătății (dreapta) și Muncii (stânga).
Clădirea are o însemnătate istorică aparte, de la balconul de deasupra intrării a ținut Nicolae Ceaușescu, liderul comunist al României, ultimul discurs pe 21 decembrie 1989, în încercarea de a potoli populația în urma agitațiilor de la Timișoara, iar câteva ore mai târziu, de pe acoperișul acestei clădiri a decolat elicopterul cu soții Ceaușescu, încercând să fugă de efectele revoltei care începuse.
Ce comparație stupidă și incompatibilă faceți. MAI-știi sunt crema cetățenilor României și n-au tangență cu credincioșii chiar dacă în pericopa sutașului se spune altfel. Ei trebuie să stea în sedii priciare, să circule cu mașini de lux, trebuie să capete bonuri grase de masă, pentru că vorbesc la mobil spor de antenă, locații speciale de odihnă la mare și munte, toate fiindcă păzeasc ziua și noaptea omenii și bunurile țării. Vezi, ce s-a ales de uzinele, fabricile, IAS-urile, CAP-urile, gările CFR sau Autogările închise. Când au fost prăduită munca a mai multor generații ofițerii de poliție primeau la pensionare 1 MILIARD de lei, intrau pe pensi speciale și toți deveneau de a doua zi dascali la firmele de protecție și pază, firme obligatoriu cu nume englezesc. În zile noastre vărful piramidei a ajuns profesor la universitate. Nu va fi nici o campanie # cu întrebarea de ce nu se construiesc spitale în loc să se renoveze sediul MAI.