Dobândind o autonomie total diferită de aceea a unei puteri întemeiate pe lege, și strunită riguros de aceasta, Justiția românească pare să fie conectată prin prea multe instanțe direct la absurd, funcționând prin criteriile unei libertăți golănești. Că fosta Securitate este astăzi reconstituită în structurile specios-deformante ale Justiției, prin rețele bine definite și monstruos consolidate, e un fapt la vedere, intimidant pentru statul român însuși.
Stat în stat, nu una dintre puterile statului român, așa cum constituțional trebuie să fie, Justiția a ajuns aici prin lipsa de implicare aplicată a societății, lipsa de diligență a legiuitorului, cât și a celor care au avut drept atribuții reglementările. In lipsa unor grile de netrecut privind limitarea și descurajarea abuzurilor s-a constituit acest imens bazar al criminalității publice organizate. Societatea românească, în acest moment, este expusă unei imposturi tipice perioadelor de ocupație, în care autoritatea, reprezentantul, era contrar normelor minime ale unei conviețuirii întru legalitate.
Dovedindu-se o adevărată industrie a corupției, respingând strategic aplicarea legilor ca “inadmisibile”, “ neîntemeiate”, un întreg carusel de bla-bla-uri inepte, nelegale și neconstituționale, justiția românească a momentului nu este decât o o veritabilă instituție de făcut și spălat bani a statului paralel. Incălcarea în serie a procedurilor, probatoriilor, excepțiilor întemeiate, judecătorii care provin din sistemul securisto-comunist sau, mai nou, din impostura socială actuală au dementul curaj de a transforma negru în alb cu o dezinvoltură pe care numai o revoltă socială o poate opri.
Oamenii instanțelor au au transformat afilierea la relativizarea legii în normă, apărând-o cu greva. In instanțe nu mai există pledoarii, apărări, ci o teroare inchizitorială, în care legea este pe nicăieri. Apare pe fundalul acestor stări de fapt, în toată dramatica constituire, criminalitatea sistemului din România, și sursele sale juridice. Sunt la instanțe persoane care încalcă norme minime, așa încât au creat în timp un sistem de corespondență cu apărători, întâlnindu-se într-un triumf al nelegalității. In fapt, aplicarea legii este înlocuită cu eseuri de zeci de pagini. Munți de dosare vor să arate munca din justiție, în fapt delirul desfășurat în categoria încadrabilă: a proceselor politice.
Secția pentru investigarea Infracțiunilor din Justiție pare se fi constituit, cu acceptul părților, tocmai din haosul creat, ajuns insuportabil pentru toate părțile având cunoștință de adevărata situație. Cei care invocă drept valabile căile de atac pentru situația generală din justiție, se fac avocații continuității golăniei generalizate. Omogenitatea abuzului, incompetenței, imoralității e un fapt implacabil.
Epurarea justiției, prin grila legii, de rețelele infracționale constituite în sistemul din România reprezintă momentul zero al restartării democrației și reformei.
Demiterea magistraților vinovați, cu aplicarea sancțiunilor maxime, a devenit unica soluție. Criminalitatea din Justiție trebuie oprită!
Da, sistemul juridic a fost capturat de Securitate si functioneaza in regim de simulare a legalitatii. Doar data este adevarata…