Efectul unor politici guvernamentale iresponsabile și a prostului management

Locuitorii mai multor cartiere din București au rămas fără lumină. Nu ar trebui să ne surprindă avariile din ce în ce mai dese din rețeaua de transport și distribuție. Sunt efectul unor politici guvernamentale iresponsabile și a prostului management al operatorului național de transport de electricitate și de preocuparea obsesivă de maximizare a profitului de către distribuitorii de electricitate cu capital străin.

Rețelele de transport și distribuție au o vechime de 30-40 de ani. Pe lângă uzura morală, vorbim și de pierderile din rețea de peste 2 miliarde euro din ultimii ani. Cauza acestor disfunctionalități o reprezintă lipsa investițiilor în întreținerea și modernizarea stațiilor de transformare sau a instalațiilor de distribuție și transport.

E greu să-ți asumi investiții câtă vreme statul îți ia toți banii din conturi. Anul acesta Ministerul Energiei și Ministerul Economiei au obligat toate companiile din subordine să distribuie dividende de 90% din profit. Mai mult decât atât, în urmă cu 2 luni de zile, Transelectrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, Romgaz, Transgaz, Conpet au mai plătit statului încă un dividend special reprezentând toate rezervele de lichiditate ale companiilor. Cu alte cuvinte, statul și-a lăsat propriile companii în prag de iarnă fără bani de indispensabili.

La fel de adevărat este faptul că Transelectrica, în ultimii ani, a realizat mai puțin de 50% din planul de investiții în rețeaua electrică de transport. Consecința – o serie de avarii în rețea. Prima avarie majoră a fost pe 1 iunie 2016 în județul Argeș când o linie de înaltă tensiune de 220 kV de la Arefu a căzut. Au urmat câteva zeci de linii de 110 kV de la CEZ indisponibilizate. Întâmplarea a făcut ca eu să fiu chiar la centrala de la Vidraru. Aniversam 50 de ani de la punerea în funcțiune a uneia dintre cele mai mari centrale de sistem din România. Datorita intervenției instananee a Hidroelectrica care a suplinit deficitul de energie din zona Argeș – Vâlcea prin încărcarea grupurilor de 510 MW de la Lotru Ciunget și a grupurilor de 330 MW de la Raul Mare Retezat s-a evitat la secundă o pană generalizată de curent similară celei din 1977 care ar fi costat România câteva miliarde de euro. Pe 8 noiembrie 2016, a mai cedat o stație de înaltă tensiune a Transelectrica din Tulcea care a indisponibilizat si centrala nuclearelectrică de la Cernavodă. În București, penele de curent au devenit ceva cotidian. Parcă suntem in anii 80.

Statul, în calitatea lui de acționar la companiile energetice, trebuie să-și asume investiții în punerea în functiune de noi capacități de producție energie, modernizarea și upgradarea instalațiilor și liniilor de transport și distribuție de energie. Nu de alta, dar vine iarna. Și de la un clasic în viață, am aflat că iarna nu-i ca vara.

Remus Borza, deputat independent