Principalele state producătoare de petrol au convenit, duminică, asupra unei scăderi a producţiei în încercarea de a susţine preţurile, pe fondul pandemiei cu noul coronavirus şi al unui „război al preţurilor” între Rusia şi Arabia Saudită, transmit agenţiile internaţionale de presă. Diminuarea este de 10 milioane de barili pe zi, cea mai mare din istoria acestor acorduri. Prețul petrolului a crescut initial cu 4%, apoi cotațiile au intrat pe scădere, întrucât temerile sunt că această diminuare nu este nici pe departe suficientă, în condițiile în care supraoferta mondială este estimată la peste 25 de milioane de barili.
„Am ajuns la un acord istoric pentru reducerea producţiei statelor membre ale OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, Rusia şi alţi producători de petrol) cu aproape 10 milioane de barili pe zi, începând de la 1 mai”, a precizat pe Twitter ministrul kuweitian al petrolului, Khaled al-Fadhel, potrivit AFP. Ministrul mexican al energiei, Rocio Nahle, a anunţat la rândul său că s-a ajuns la un acord privind o scădere a producţiei cu 9.7 milioane de barili pe zi începând din mai şi le-a mulţumit membrilor OPEC pentru susţinerea acordată, a relatat Reuters.
Pandemia de coronavirus a provocat un dezechilibru pe piaţa petrolieră mondială, unde oferta era deja excedentară, iar acum a ajuns la un nivel fără precedent, având în vedere restricţiile de deplasare adoptate în întreaga lume pentru a evita propagarea virusului. Din cauza restricţiilor cererea mondială de petrol a scăzut cu aproximativ 30 milioane barili pe zi, sau aproximativ 30% din producţia mondială.
OPEC, Rusia şi alţi producători de petrol, regrupaţi în alianţa OPEC+, şi-au prezentat joi planurile pentru a-şi reduce producţia cu peste o cincime, însă au subliniat că un acord final depinde de alăturarea Mexicului, care potrivit surselor consideră că efortul care i se solicită este excesiv comparativ cu alţi producători.
În prezent, țițeiul Brent, referință pentru cea mai mare parte a lumii, se tranzacționează la circa 30 de dolari. La începutul anului, era 60 de dolari. Analiștii de la Goldman Sachs estimează că ieftinirile vor continua avansând un nivel al cotațiilor de 25, chiar 20 de dolari. La acest nivel, o bună parte a firmelor ce fac extracția nu numai că sunt neprofitabile, dar se apropie de faliment, în condițiile în care suprabundența se păstrează un timp mai îndelungat. Cel mai ieftin, în lume, dintre marii producători, extrage, Kuweit-ul, 4-5 dolari pe baril, urmat de Arabia Saudită. Irak-ul, de asemenea, produce ieftin, Rusia este cu costurile la limită, la aceste niveluri de preț iar producătorii americanii pierd masiv
Impactul în carburanți
Industria petrolului și conexe angajează anual milioane de oameni, în întreaga lume, și generează flucuri financiare, de mii de miliarde de dolari. România este doar un producător marginal, doar Petrom făcând extracție, dar în scădere, an la an. Cea mai mare parte a țițeiului de rafinat provine din import. De asemenea, pe lângă țiței, importăm și carburanți. Circa jumătate din prețul final al carburanților în reprezintă accize și taxe datorate statului, plus marja producătorului. Restul este componenta de preț international a benzinei și motorinei. În mod normal, o modificare cu 1% a prețulului la țiței antrenează o modificare în același sens a carburanților.
sa vezi cand se trece efectiv pe autotransport electric ce preturi mici vor veni la petrol, acum a cazut doar turismul,…
vor functiona doar constructiile, agricultura si cercetarea . Romania are de construit si cu ce, are teren agricol si are spirit inovativ, dar vorba bancului” sa vezi ce „vecini” le-am dat” . nu suntem noi de vina, ca doar nu am facut noi lovilutia si reforma…, daca am fi lasati in pace am fi in regula!!!!