Ştiinţa-superstiţie şi politica-vrăjeală

Numai fizica este o ştiinţă tare. Toate celelalte sunt moi. Fizica este cu adevărat ştiinţă tare din pricina faptului că este matematizabilă pe tot cuprinsul ei. Medicina nu e matematizabilă. Climatologia nu este nici ea.

Prima utilizare pe scară largă a ştiinţificului într-un sens religios (ca o superstiţie, de fapt) a fost în vremea triumfului politic al marxismului. Care pretindea a fi o ştiinţă a evoluţiilor social-istorice.

A doua utilizare a ştiinţificului în sens religios a fost, pe o scară mai puţin largă, în vremea antropologiei naziste.

A treia utilizare în sensul unei superstiţii a ştiinţificului se petrece azi, sub ochii noştri, pe toată planeta, o scară mai largă decât care nu se poate alta.

De o importanţă maximă este interpretarea pe care cel mai faimos medic autopsier din sistemul nostru sanitar o dă faptului că OMS a recomandat să nu fie autopsiaţi cei decedaţi cu SARS-CoV 2 în celulele lor. „Fără autopsii, nu poate fi cercetată boala COVID-19”, spune Vladimir Beliş. Expertul român refuză să adopte o ipoteză conspiraţională, dar afirmă cu maximă hotărâre că nu poate înţelege de ce au fost oprite autopsiile. Spune că nu poate pricepe la ce ar folosi această interzicere a cercetărilor posibile numai prin autopsii.

O aparentă strategie a devenit o reală stragedie prin scoaterea autopsiilor din cercetarea COVID-19. Morfopatologia efectelor COVID-19 nu poate fi studiată fără autopsii cât mai numeroase. Şeful medicinei legiste din Bulgaria spune că mulţi omologi ai săi din UE sunt revoltaţi faţă de această strategie devenită stragedie şi faţă de necercetarea întrebării dacă se moare de COVID-19 sau cu COVID-19.

Nu există indiciu mai misterios decât această strategie-stragedie. Fie şi numai acest indiciu şi ipotezele conspiraţioniste au destulă apă la moară. Prezenţa lui făţişă trimite la un anume cinism care, fără perdea fiind, vorbeşte despre puterea de a contracara astfel de ipoteze. Cum? Prin controlul financiar al acelei media care contează, o putere moale, dependentă de contractele de publicitate.

Vladimir Beliş spune că nu vede scopul unei eventuale conspiraţii. Într-adevăr, nu e vizibil un anume scop. Nici nu poate fi unul particular. Avem a ne gândi la unul neobişnuit prin generalitatea sa. Cred că avem o posibilă descifrare în cel mai recent discurs public al lui Donald Trump. Preşedintele SUA a pronunţat o declaraţie de război împotriva anarhiştilor progresişti. Curând vor fi anihilaţi – a spus. Ori curând vom avea un nou război civil în SUA – spun alte voci.

Aici, la noi, acum, suntem în plin război psihologic: nimeni nu mai are încredere în nimeni, cu excepţia unor covidioţi utili care slujesc punctele de vedere ale guvernanţilor şi au convingerea lor superstiţioasă că medicina ar fi o ştiinţă mai puţin moale decât este.

Medicalmente, situaţia este explozivă. Politiceşte, facem o metastază cu urmări previzibile. Reintroducerea stării de urgenţă ar uni explozia cu metastaza şi ar umple străzile cu proteste ale unei disperări care ar înfrânge panica.

Izvorul acestui rău a curs din greşeala (ori din neputinţa) de a nu face testări pe scară largă şi de a nu aştepta un grad de imunizare mai mare.