Judecătorii Curții de Apel Oradea au invalidat planul de urbanism obținut de compania Deva Gold pentru proiectul minier de la Certej astfel încât în acest moment a devenit imposibilă emiterea oricăror acte de autorizare a minei cu cianuri întemeiate în baza planului de urbanism (PUZ) din 2010. ”După ani de luptă în instanțe, am reușit să oprim un proiect care ar fi distrus toată zona Certej. Rând pe rând, instanțele din România au invalidat planul de urbanism obținut de Deva Gold pentru proiectul minier. Astfel, a devenit imposibilă emiterea oricăror acte de autorizare a minei cu cianuri întemeiate pe acest PUZ”, a declarat Roxana Pencea, din partea Mining Watch România. Într-un proces câștigat de Mining Watch România, Curtea de Apel Oradea a respins pe 17 iulie cererea de revizuire înaintată de Deva Gold în legătură cu proiectul minier Certej.
Compania minieră, Consiliul Local al Comunei Certeju de Sus și Agenția pentru Protecția Mediului Timiș au cerut instanței revizuirea deciziei prin care PUZ-ul pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere și polimetalice de la Certej a fost anulat. Anularea planului urbanistic a fost decisă în 2019, prin hotărârea definitivă a Curții de Apel Cluj.
“Instanța de fond a admis excepția de nelegalitate a avizului de mediu și a constatat că avizele inițiale care au stat la baza emiterii avizului de mediu nr. 5/2010 nu au fost revizuite, deși era obligatorie parcurgerea unei noi proceduri de avizare față de modificările aduse proiectului (e.g. avizul de gospodărire a apelor). Curtea de Apel Cluj a menținut soluția tribunalului, reținând prin decizia nr. 1194/2019 că judecătorul fondului „a exercitat prerogativa fundamentală, aceea de a înfăptui justiția.”, a declarat avocatul Roxana Mândruțiu, din partea casei de avocatură Revnic, Cristian și Asociații.
În aprilie 2020, Curtea de Apel Cluj a respins și contestația în anulare declarată de Deva Gold. Ulterior, în iulie 2020, Curtea de Apel Oradea a respins ultima cale de atac extraordinară: revizuirea.
Conform estimărilor făcute de compania Deva Gold, în perimetrul Certej se află un zăcământ de aur estimat la două milioane de uncii, adică în jur 63,5 tone de aur, la care se adaugă alte 375 de tone de argint. Astfel, valoarea zăcământului s-ar putea ridica la două miliarde de euro. Valoarea zăcământului se învârte în jurul sumei de două miliarde de euro.
Pachetul majoritar de acțiuni al firmei Deva Gold SA a fost deținut până în anul 2012 de European Goldfields (80,5%), o companie la care a fost acționar inclusiv Frank Timiș în perioada 2000 – 2006. Statul român deține 19,25% din acțiuni prin compania de stat Minvest SA.
Zăcământul de la Certej, concesionat de către Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80%) şi compania de stat Minvest Deva (circa 20%), se afla până la momentul anulării PUZ în etapa de construcţie a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 hectare, suprafaţă acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale.
@principal 2- sigur esti kelner poet de bacsisuri mici daca te multumesti cu 20% din profitul declarat,care va fi zero,si cu 400 ha de halde si iazuri de decantare lesii cu cianuri, pe care sa le lasi mostenire generatiilor aviatoare ! stii doar ce s-a mai intamplat la Certej cand s-a rupt iazul si a inghiti localitatea ! important este ca noi si ai nostri , laibaralii si secureii, ca brazii cu mucii pe piept, sa va bagam pe voi, Puliea, slugi la voi acasa, acum si aici, ca sa luam si noi ceva kaimak la desagi din hotia asta. Roumaines, non piere !Jamais!