Eșec usturător pentru canadienii care vor aurul de la Certej

Judecătorii Curții de Apel Oradea au invalidat planul de urbanism obținut de compania Deva Gold pentru proiectul minier de la Certej astfel încât în acest moment a devenit imposibilă emiterea oricăror acte de autorizare a minei cu cianuri întemeiate în baza planului de urbanism (PUZ) din 2010. ”După ani de luptă în instanțe, am reușit să oprim un proiect care ar fi distrus toată zona Certej. Rând pe rând, instanțele din România au invalidat planul de urbanism obținut de Deva Gold pentru proiectul minier. Astfel, a devenit imposibilă emiterea oricăror acte de autorizare a minei cu cianuri întemeiate pe acest PUZ”, a declarat Roxana Pencea, din partea Mining Watch România. Într-un proces câștigat de Mining Watch România, Curtea de Apel Oradea a respins pe 17 iulie cererea de revizuire înaintată de Deva Gold în legătură cu proiectul minier Certej.

Compania minieră, Consiliul Local al Comunei Certeju de Sus și Agenția pentru Protecția Mediului Timiș au cerut instanței revizuirea deciziei prin care PUZ-ul pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere și polimetalice de la Certej a fost anulat. Anularea planului urbanistic a fost decisă în 2019, prin hotărârea definitivă a Curții de Apel Cluj.

“Instanța de fond a admis excepția de nelegalitate a avizului de mediu și a constatat că avizele inițiale care au stat la baza emiterii avizului de mediu nr. 5/2010 nu au fost revizuite, deși era obligatorie parcurgerea unei noi proceduri de avizare față de modificările aduse proiectului (e.g. avizul de gospodărire a apelor). Curtea de Apel Cluj a menținut soluția tribunalului, reținând prin decizia nr. 1194/2019 că judecătorul fondului „a exercitat prerogativa fundamentală, aceea de a înfăptui justiția.”, a declarat avocatul Roxana Mândruțiu, din partea casei de avocatură Revnic, Cristian și Asociații.

În aprilie 2020, Curtea de Apel Cluj a respins și contestația în anulare declarată de Deva Gold. Ulterior, în iulie 2020, Curtea de Apel Oradea a respins ultima cale de atac extraordinară: revizuirea.

Conform estimărilor făcute de compania Deva Gold, în perimetrul Certej se află un zăcământ de aur estimat la două milioane de uncii, adică în jur 63,5 tone de aur, la care se adaugă alte 375 de tone de argint. Astfel, valoarea zăcământului s-ar putea ridica la două miliarde de euro. Valoarea zăcământului se învârte în jurul sumei de două miliarde de euro.

Pachetul majoritar de acțiuni al firmei Deva Gold SA a fost deținut până în anul 2012 de European Goldfields (80,5%), o companie la care a fost acționar inclusiv Frank Timiș în perioada 2000 – 2006. Statul român deține 19,25% din acțiuni prin compania de stat Minvest SA.

Zăcământul de la Certej, concesionat de către Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80%) şi compania de stat Minvest Deva (circa 20%), se afla până la momentul anulării PUZ în etapa de construcţie a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 hectare, suprafaţă acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4597 Articole
Author

8 Comentarii

  1. – Nu se vor da batuti, vor cere revizuire la revizuire in instante us si canadiene si vor cere despagubiri care vor greva bugetul public intr-atat incat guwernerul va emite ordonante si chiar lege in vederea revizuiri si platii despagubirilor de la romanii de rand, cuoscuti peste tot ca freyeri si buni platnici. Cand e vorba de miros de oil, gold light si bunul mers al industrei germane corporatiile zdrobesc/inlatura orice piedica din drumul lor, Dragnea,Ponta&Sons stiu de ce…!

  2. Citez:”compania Deva Gold pentru proiectul minier de la Certej…”, vedem ca lichelele astea care vor sa se imbogateasca, isi iau numele orasului sau zonei respective, si pornesc afacerile in forta, legal sau nu! De unde pana unde acesti ‘excroci’ folosesc numele oraselor si zonelor populate, in scop propriu? Inca ceva, bogatiile subsolului sunt ale tarii, tara este exact a natiunii care traieste in acel spatiu marginit de granite, cum de toti guristii lacomi au dreptul sa profite de bunul statului unde sunt proprietari cetatenii, acea natiune care supravetuieste de ani verzi?! Diar ada se vinde romania pe nimic, doar asa romania si cetatenii romani au devenit ciuma globala si sclavii strainataturilor!

  3. Nu pot sa nu felicit cu caldura Curte de Apel Oradea caree a au invalidat planul de urbanism obținut de compania Deva Gold pentru proiectul minier de la Certej astfel încât în acest moment a devenit imposibilă emiterea oricăror acte de autorizare a minei cu cianuri întemeiate în baza planului de urbanism (PUZ) din 2010,pe dna Roxana Pencea, din partea Mining Watch România. Într-un proces câștigat de Mining Watch România, INSTANTA CARE a respins pe 17 iulie cererea de revizuire înaintată de Deva Gold în legătură cu proiectul minier Certej,care ar fi distrus zona- 456,2 hectare, suprafaţă acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale.
    De asemenea felicit calduros Curtea de APel Cluj care a respins cererea in anulare.
    Zic sa le fie rusine Companiei miniere Deva Gold, Consiliului Local al Comunei Certeju de Sus și Agenția pentru Protecția Mediului Timiș,fata de insistentele lor in ilegalitati ,distrugeri ale mediului si exploatarii criminale si cinice in Romania.
    Aceasta primarie etalon in colaborare cu Deva Gold trebuie cercetata penal.
    Trebuie cercetate penal o multitudine de primarii din tara,in care se practica mita, santajul, abuzulkl si deposedarea comunitatilor locale in interesul grupurilor si gruparilor constituite in scop fraudulos,inselaciune si spoliere a cetatenilor si si Statului Roman de bunurile sale publice.Asa zisele „contracte de concesiune,inchiriere,dare in folosinta reprezinta incalcari ale legii evidente,notorii ,oranele puterii de stat,ale executivului nu le verifica din ratiuni de coruptie si partizanat,iar organele penale nu-si fac datoria stoparii coruptiei si insusirii pe nedrept a resurselor tarii.

  4. Ce frumos ce victorie să perpetuâm și în mileniul 3 nedreptatea cât mileniul 2 numită “Munții noștrii aur poartă, Noi cerșim din poartă în poartă”. Acum umilința la porțile străine fiind cules de căpșuni, sparanghel, îngrijit bătrâni neputincioși și alte munci de zilier și zi lumină. Totul în țări străine, departe, de familie de locul unde ai crescut. Cât necesar este pentru Occident acest statut al românilor s-a vazu în primăvara aceasta, rămânând totuși desconsiderați de strâinii pe care-i slugărim. Acum cu victoria în instanță nu ne rămâne decât să bălăcim în idilicul Macedonskian: “Pe jgheabul verde al cișmelei faunul rustic Tudor Brădățan, cu naiada Roxana Pencea / S-au prins de vorbe și de glume sub licăririle din cer; / Băsmesc de vremile bătrâne, când zânele se coborau / Din limpezimile albastre, și-n apa clară se scăldau… / Reînviază ca prin farmec idilele patriarcale / Și stau frumoși culcați pe iarbă izbindu-se cu portocale;” Etc…. Toți miltanții Eco își fac cumparaturile de Crăciun la Viena, sunt fascinați palatele, podurile și bulevardele din Viena, Budapesta, Praga și Bratislava TOATE construite pe banii aurului din Munții Apuseni. Localitățile Abrud, Brad, Câmpeni, Roșia Poeni, și Roșia Montană, satele Apusenilor drumurile, casele, de aici pot rămâne neschimbate fară gaz în și apă curentă în casa românilor“ cei mancati de straini, despuiati / de biruri, de zbiri, / de rele-oranduiri… / si uitati. Locuiește vreun militant Mining Watch România sau Comunatea Declic în acea zonă fară șansă pentru tineri la o calificare ? Din păcate nimeni (SRI) nu sesizează ce subminarea economiei naționale și alungarea tinerilor din zonele româneși, este orchestrată la vedere prin ONG mercenare.

  5. cand in Dacia se foloseau vagonetul de mina si galeria ovala, in Canada maimutele se hraneau cu samburi de artar.
    Asa ca stai mai calm, mai ales ca de la o vreme dolarul canadian are o usoara scadere…

  6. abia dupa aceasta sentinta de anulare a PUZ ca act administrativ aprobat nelegal pot fi cercetati penal cei vinovati daca cineva va depune plangere si DNA sau SRI nu vor mai tine partea jefuitorilor straini sa a tradatorilor romani

  7. La muzeul din Viena este o pepita din aur imensa de pe teritoriul tarii noastre. Secole dea rândul au carat bogățiile extrase de localnici in imperiile lor in care au construit palate pe care le vizitam și ne “minunam”. Acum se întâmpla același lucru, rad pădurile ca doar nu a-și vor tăia ei ca prostii fondul forestier, smulg fără mila din adâncul pământului minereurile rămase , fac agricultura pe Pamantul nostru și romanii sunt slugi la fermele lor in care ei nu vor sa mai lucreze. Ne poluează apele , fenomen la care punem și noi umărul , ne pervertesc tinerii. Toate acestea se întâmpla de 31 de ani sub privirile și cu acordul tuturor politicienilor care s-au perindat și ghiftuit la cârma tarii. Cu ani in urma am mers la Olăneștiu și m-am necăjit ca așa o comoara cu zeci de izvoare minerale și ape termale este neangrijita, o doamna plimbată prin lume îmi spunea: ce n-ar da belgienii sa aibă și ei macar un Olănești , noi avem o sursa imensa de ape minerale și termale, ce am făcut cu ele și din ele, cum arată arealul lor!?

    Fiți sigur ca acești bani Vor fi returnați cu ce vor ei și cu ce le place.

  8. @principal 2- sigur esti kelner poet de bacsisuri mici daca te multumesti cu 20% din profitul declarat,care va fi zero,si cu 400 ha de halde si iazuri de decantare lesii cu cianuri, pe care sa le lasi mostenire generatiilor aviatoare ! stii doar ce s-a mai intamplat la Certej cand s-a rupt iazul si a inghiti localitatea ! important este ca noi si ai nostri , laibaralii si secureii, ca brazii cu mucii pe piept, sa va bagam pe voi, Puliea, slugi la voi acasa, acum si aici, ca sa luam si noi ceva kaimak la desagi din hotia asta. Roumaines, non piere !Jamais!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.