Lanţul cu maimuţe

Iohannis n-a zis că e rău până ce Trump n-a zis că e rău. Trump n-a zis că e rău până ce Fauci n-a zis că e rău. Fauci n-a zis că e rău până ce OMS n-a insistat că e rău.

OMS n-a zis că poate fi vorba de un virus artificial, scăpat din laborator. Cu intenţie ori fără. Nici Fauci n-a zis. Trump a pus sub semnul îndoielii natura… naturală a virusului. Dar nu mai avea importanţă acest… detaliu. Noul virus făcea prăpăd şi prăpădul nu putea fi pus sub semnul îndoielii.

Dacă adevărată ar fi ipoteza scăpării intenţionate a noului virus din laborator, prăpădul nu putea fi domolit nici prin negarea lui, nici prin exagerarea lui.

Cu toate acestea, ceea ce s-a impus pe lanţul cu maimuţe a fost exagerarea lui. În 1918, în gripa spaniolă, 1 la sută a fost rata de mortalitate. Acum este de 1 la 10.000, dar comparaţia cu 1918 încă nu a ieşit din uz. În 1918 nu a fost oprită viaţa economică. Acum, abia într-un târziu, a fost repornită, dar nimeni nu acuză comparaţia ca fiind o mare manipulare întru panică artificial exagerată, deşi chiar acesta a fost rolul ei (voluntar ori nevoluntar).

Planeta omenirii nu are un creier colectiv decât la nivel de instincte, dar e clar că aceste instincte au fost manipulate din câteva creiere individuale. În rest, lanţ cu maimuţe. N-avea cum să nu apară acest lanţ în faţa fără-de-precedentului. Ar fi la fel, mâine, dacă am afla că apa de pretutindeni conţine ceva cancerigen, nu se ştie ce. Totul ar atârna de sursa de la care am afla. Dar noi ne aflăm, în realitatea reală, în faţa unei surse care şi ea se găseşte în faţa unui fără-de-precedent. Totul atârnă, în fapt, de natura acestui fără-de-precedent: este unul creat de om ori este unul creat de natură.

Dacă e unul creat de natură, de ce nu este pus accentul pe soluţia naturală a autoimunizărilor? De ce această soluţie este combătută de savanţi? De ce a fost impusă ideea că soluţia are să vină de la savanţi, iar până ce are să vină, avem a ne izola, ceea ce blochează, desigur, lanţurile imunizărilor naturale şi prelungeşte criza de răspândire a virusului?

Cei care ar vrea să constate acest fapt sunt ridiculizaţi. Nu neapărat la ordin direct, ci mai ales prin efectul mental al exagerării panicii şi al tabuizării oricărei dezbateri despre felul în care de astă dată turma scapă urma.

Ne aflăm în paradox: dacă practicăm izolarea, vom prelungi criza de răspândire a virusului; dacă nu practicăm izolarea (în toate formele ei), vom agrava criza de răspândire. Dar raţiunea ştie de multă vreme că boala lungă e moarte sigură. Raţiunea liniştită ştie că prelungirea temporală a contagiunii e răul cel mai mare, iar agravarea ei temporară e răul cel mai mic.

Dar iată că raţiunea nu mai este liniştită sub panică. O armă de distrugere în masă. Ceea ce virusul nu este. El distruge în proporţie de 1 la 10.000.