Cine sunt ăștia, buluciți pe trotuar, întreabă un taximetrist

Minorităţile, prea slabe din punct de vedere economic pentru a duce războaie de durată dar pline de vioiciune în plan spiritual şi solidar, vor fi o piaţă sigură pentru artefactul de război şi vor induce în zonele limitrofe economii de război. India militarizată va duce la declinul economic al Chinei în timp ce Rusia va încerca să-şi controleze periferiile prin act comercial de război nu prin războiul însuşi. Trocul virtual va fi împărat şi anticrist într-o lume în care subtilul război meteorologic ar putea avea sorţi de izbândă în timp ce teoria etatistă sau liberalismul economic vor rămâne fără suport. Statul va sfârşi în desuetudine, structurile sale de putere fiind virusate şi necrozate de grupuri rivale, de şantaj şi corupţie iar liberalismul economic va fi ucis de economia morţii, de un spirit religios haotic care va reclama nu libertatea economică ci libertatea estincţiei economice. Lipsirea de sens şi mişcarea imaginară a pieţelor de desfacere vor afecta orice prognoză economică, instrumentarea haosului fiind necesară pentru a se găsi o nouă ordine economică. Mişcările antiglobaliste nu sunt decât o reflecţie a actului autoritar global, un adjuvant care produce fapte economice profitabile de la suplimentarea fondurilor pentru industria de apărare până la actele de corupţie în consiliile municipale ale oraşelor care au fost rase de bătăliile globalităţii. Forţele economice vor sfârşi şi ele în plictis sau în mirajul jocului virtual, cyber-muncitorii fiind doar o iluzie optică. Acţionariatele vor pierde din ce în ce mai mult din putere, hazardul virtual substituindu-se aşa-zisei hotărâri sau adunări a acţionarilor. Pieţele cu geometrie variabilă sunt domeniile viitorului aşa cum câmpurile petroliere vor intra sub influenţa Chinei sau Rusiei sau Orientului sau Statelor Unite sau a unor confederaţii şi înţelegeri internaţionale. Așa că, să vezi! Alo, Teleormanu’? Aici e Coll Centăr. Se întrerupe legătura, extratereștrii lansează valuri de paraziți de pe nava lor intergalactică. Nu râdeți. Invazia e pe bune. Alo, Teleormanu’? Dar uite că nimeni nu e pe fir. Facebook a dat faliment, nu ai cum să-l găsești pe Dragnea. Nu vă grăbiți să treceți strada, acela nu e Dragnea, acela e Ponta. Cine sunt ăștia, buluciți pe trotuar, întreabă un taximetrist, chiorându-se la mine, iar tu, n-oi fi tu, Caragiale?! Uite un taximetrist care a luat bacalaureatul cu brio. Caragiale râde în hohote, adică eu râd în hohote. Deci, Dragnea nu e. De ce îl cauți domnule, mă întreabă domnul polițist din intersecție, amuzat de valurile de pesediști care se țin de mine crezând că sunt Moș Crăciun. Îl caut să-l întreb de Trahanache, nu știu dacă mă înțelegi. Trahanache tocmai ce-a ieșit la promenadă electorală și vreau să-l interceptez să-l întreb de Spiridon, de Fifi Baston, de Venturiano care s-a îngajat la B1TV unde se convorbește pe șleau cu Băse, care Băse? Birjarul repetă întrebarea, adică mă întreabă, care Băse, ei cum, nu știi, zaharicale din astea. În sfârșit, ajungem la Teatrul Național, unde, de la o tribună, Dan Puric ceartă poporul român cu duioșie. Pe un afiș scrie că urmează Tudor Gheorghe care nu ceartă poporul român cu duioșie. Țăndărică nu vine. În sfârșit, de la Trattoria Il Calcio, din Amzei, vine, adică simt dinspre Trattoria Il Calcio din Amzei, un miros de anason, hei, mă strigă un chelner, musiu, ce cauți dumneata la PSD? Eu nu caut nimic la PSD, pesediștii se țin după mine, le-am spus de vreo trei ori, domnilor, doamnelor, tovarăși, eu nu sunt Răzvan Teodorescu, ce-mi zice mie un pesedist, lasă musiu că doar n-avem orbu’ găinilor, Teodorescu ești că doar n-oi fi Moș Crăciun. Dar umblă o vorbă cum că Moș Crăciun trage sforile în PSD să-i ia locul lui Dragnea de Crăciun și să umble el pe la casele pesediștilor cu tot felul de daruri. O fi și asta o dorință arzătoare printre atâtea dorințe arzătoare pe care le au oamenii de Crăciun, dacă vrei să înțelegi matale unde bat eu, apropos, nu l-ai zărit pe Trahanache pe Calea Victoriei?!