”Instituțiile UE sunt luate ostatice de ONG-uri”

”Ați observat tendința? Un guvern național, suveran, conservator este imediat atacat”, spune ministrul ungar al Justiției, Judit Varga, într-un interviu pentru The American Conservative. Varga spune că Europa s-a schimbat dramatic după încheierea Războiului Rece. Ea a asemănat revenirea Ungariei în Europoa cu întoarcerea acasă a unui soldat care observă că familia și comunitatea s-au schimbat radical.

”Noi am trăit într-o dictatură, nu puteam să ne exprimăm opiniile. Erai trimis la închisoare, erai torturat, erau trimis in Gulag. Aceasta este experiența gravă din istoria noastră. De aceea, când Ungaria s-a eliberat din lanțurile comunismului, ne-am așteptat să găsim o lume în care să fie libertate de exprimare, libertatea opiniei”, spune Varga. Însă Ungaria nu a revenit într-o asemenea Europa.

Europa în care Ungaria a fost reprimită era una a ”corectitudinii politice”, a ”culturii woke”, a ”hegemoniei unei opinii impuse politicienilor, în special de presa occidentală”. ”Ungaria nu a vrut să schimbe o presiune cu altă presiune. Am vrut să înlocuim dependența cu independența”.

Pentru ministrul ungar, Europa post-Război Rece și instituțiile sale au trebuit să facă față consecințelor victoriei. Piața unică a UE s-a dovedit un sistem economic mai bun decât cel al planificării de la centru din fosta URSS. Desigur, această piață a UE nu ar fi putut fi construită fără sprijinul SUA în ce privește securitatea. Victoria Vestului asupra URSS a însemnat a obligat aceste instituții să-și găsească noi justificări pentru a exista.

Varga arată că ”Europa de astăzi cade dintr-o criză în alta”. Deseori, crizele se datorează arhitecturii UE. ”Am avut criza economica din 2008, apoi criza migrației, apoi criza covid. Acum avem un război la granțtele UE. Din păcate, Europa nu-și învață lecțiile. La toate aceste crize exista un singur răspuns: mai multă Europa”.

”Eu cred că UE ar trebui să fie ca un vin bun. Vinul bun nu are nevoie de etichetă. Daca UE ne ajută în mod discret să prosperăm – iar acesta este principalul ei scop – atunci haideți să trăim în pace. Haideți să creăm prosperitate, să ne dezvoltăm industrial, să avem un zonă de liber schimb. Acesta ar trebui să fie scopul acestei comunități. Însă acum vor să ne impună obiective politice, să urmăm ideologia de gen, ideologiile pro-migrație. E prea mult. Cadru al UE nu este potrivit pentru așa ceva. Nu acestea erau regulile la momentul aderării noastre, nu trebuia să renunțăm la fondul nostru cultural. Și nu vom renunța. Totul ar trebui să se limiteze la cooperarea economică”, spune Judit Varga.

Ministrul Justiției de la Budapesta consideră că instituțiile UE au fost luate ostatice de ONG-uri. Democrația este externalizată către ONG-uri care nu sunt alese de nimeni. ”Au doar mulți bani la dispoziție, iar studiile și campaniile lor reușesc să influențeze opinia publică”. ”Este o zonă foarte confuză, o zonă gri. Este o zonă nedemocratică, pentru că nu știm de unde vin aceste ONG-uri. Cred că ar trebui să sporim transparența lor, ceva ce am încercat în Ungaria. Avem o lege care este atacată de Comisia Europeană, o lege care cere transparența finanțării străine dincolo de o anumită sumă. Nu este o piedică în calea finanțării, ci este vorba despre obligația ONG-urilor de a spune pe site-urile lor de unde primesc finanțarea străină. Asta nu ar trebui să fie o problemă într-o democrație”.

”Cei de la Bruxelles ne spun că trebuie să avem standarde mai înalte de transparență. Însa nu cred același lucru când vine vorba despre ONG-uri”, spune Varga. Rezultatul este că ”suveranitatea statelor membre este redusă constant de această legislație. Iar legislația este făcută de Parlamentul European și de Consiliu. Or, Parlamentul European este un forum ideologic, în care ONG-urile au un cuvânt important de spus”.

”Din păcate, aceasta este starea Uniunii Europene. ONG-urile stabilesc opinia publică nu doar în presă. Marile ONG-uri finanțate la nivel internațional – Comitetul Helsinki, Transparency International – au o misiune politică. Cred că asta nu are de-a face cu societatea civilă, asta este politică. Ar trebui să-și înființeze partide și ar trebui să participe la alegeri. Iar, atunci când sunt aleși, pot să influențeze opinia publică. În caz contrar, ar trebui doar să ajute societatea civilă”.

Varga crede că lupta dintre UE și ONG-urile sale și statele europene este o ”ciocnire a lumilor”. ”Ei cred că propagarea viziunilor progresiste prin intermediul ONG-urilor va duce la o lume mai bună. Noi nu credem asta. Credem că lumea va fi întotdeauna una a comunităților locale, a comunităților tradiționale, a bisericii noastre, a familiilor noastre. Și vom fi mereu vigilenți în privința intereselor naționale, pentru ca națiunea noastră să poată supraviețui”.

Varga arata ca în Europa Centrală cuvântul ”națiune” nu are o conotație negativă, însă liderii UE, precum președinta Ursula von der Leyen, nu vor să audă acest cuvânt. ”În multe ocazii, Leyen a spus că există instrumente prin care statele să fie forțate să adopte o anumită poziție”. Însă acest lucru nu va fi posibil în Ungaria condusă de guvernul Viktor Orban, spune Varga. ”Ungaria a demonstrat că poți fi o țară pro-europeană promovând propria ta politică”.

”Nu aș putea fi un politician care nu are țară. Aparțin țării mele. De aceea sunt politician de dreapta. Nu as vrea să fiu politician liberal în acest moment. Liberalii pierd. Pierd în fața politicienilor național-conservatori. Sunt în criză. Noi ne bucurăm că suntem conservatori”, mai spune Judit Varga.