Germania va fi de acord cu aderarea unor noi state membre doar dacă acest proces va fi însoțit de o reformă a UE, pentru a nu pune în pericol capacitatea de acțiune a blocului, a declarat Jörg Kukies, secretar de stat la Cancelaria Federală și consilier principal al cancelarului Olaf Scholz, în cadrul unui eveniment EURACTIV. În prezent, sunt discuții la Bruxelles privind o posibilă extindere către Est, anume ca Ucraina și Moldova să intre în blocul comunitar. De accederea Turciei, un deziderat deja vechi, nu prea se mai discută.
Apelul la reforma UE a fost întâmpinat până acum cu rezistență – în special din partea statelor membre din est și scandinave, dar Berlinul este încrezător că se poate ajunge la un consens privind reformarea UE. Potrivit lui Kukies, succesul reformei UE se va reduce la „cât de mult vom negocia” și „cât de clar vom comunica faptul că vom permite extinderea doar dacă vor exista reforme instituționale”. „În calitate de guvern german, avem poziții foarte clare în această privință, iar răspunsul este că avem nevoie de o reformă instituțională. Cel puțin în același timp cu extinderea”, a adăugat el.
Guvernul german a subliniat importanța reformării UE încă de la preluarea mandatului, anul trecut. Acordul de coaliție chiar angajează guvernul să facă presiuni pentru dezvoltarea UE ca federație europeană. De atunci, guvernul german a adoptat o abordare mai „pragmatică” care urmărește o reformă instituțională în cadrul tratatului existent.
În timp ce Scholz a declarat în timpul discursului său de la Universitatea Charles din Praga că tratatele „nu sunt imprimate în piatră”, el a subliniat în special necesitatea de a trece de la votul în unanimitate la votul majoritar în domeniile politicii externe sau fiscale – lucru care poate fi deja realizat în cadrul tratatului existent. Deși nu ar fi vorba de modificarea tratatelor UE, acest lucru ar constitui totuși o „reformă instituțională de o amploare enormă”, a declarat Kukies.
Atacul Rusiei asupra Ucrainei este un moment de cotitură care va schimba probabil Uniunea Europeană în mod semnificativ: Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că dorește o Uniune mai geopolitică, o extindere semnificativă a blocului și reforme profunde ale instituțiilor sale.
Convingerea celor Mari și scepticismului celor Mici
Germania nu este singura care dorește să reformeze UE, deoarece și alte state membre mari, cum ar fi Franța sau Spania, sunt de asemenea dornice să reformeze blocul. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îmbrățișat și ea această idee și și-a exprimat sprijinul pentru o convenție constituțională care să ducă la o reformă a tratatului în discursul său privind starea Uniunii din septembrie.
Cu toate acestea, mai multe state membre au precizat deja că se opun acestei inițiative. În urma încheierii Conferinței privind viitorul Europei din luna mai, treisprezece state membre din Europa de Est și Scandinavia au avertizat, într-un document de poziție comun, cu privire la „încercările necugetate și premature de a lansa un proces de modificare a tratatului”. În timp ce transformarea reformei UE într-o condiție prealabilă a extinderii ar putea încetini considerabil procesul de extindere, ar putea, de asemenea, să iasă din impas și să deschidă porțile pentru reformă.
„Dacă vă uitați la acest document neoficial al celor treisprezece state membre […] care și-au exprimat criticile față de reforma instituțională, acestea sunt în mare parte state care susțin o extindere rapidă”, a declarat Nicolai von Ondarza, șeful diviziei de cercetare privind UE din cadrul Institutului german pentru afaceri internaționale și de securitate (SWP), în cadrul evenimentului.
Potrivit lui Ondarza, acest lucru ar putea deschide căi de convingere a criticilor. „Această perspectivă a UE de 30 plus în intervalul de timp al următorilor zece ani este, după părerea mea, o cheie a reformei instituționale”, a spus el. „Dacă nu reușim să deschidem ușa către noi reforme ale UE înainte de următoarea extindere, atunci acest impuls dispare pentru totdeauna”, a adăugat el.
Si acuma, in guvernul si Bundestag-ul german, se discuta activ despre incurajarea migratiei fortelor de munca calificata spre Germania si introducerea unei grile de punctaj, similara cu cel canadian, pentru persoane din afara tarilor comunitatii europene. Si se discuta despre acordare de vize de intrare, persoanelor calificate si fara un contract de munca, adica sa vina in Germania si apoi sa-si gaseasca un job, loc de munca. Romanii nu intra in aceasta categorie, caci trebuie doar sa ceara la Arbeitsamt-ul German eliberarea unei foi ca au drept de munca su pot lucra in Germania oriunde gasesc un job, la fel ca austriecii, francezii, italienii, … . Shengen doar simplifica birocratia cu forta de munca in tarile membre si in special comertul de marfa. In rest? Romania este membra EU si membra NATO, si astea aduce posibilitati si drepturi cetatenilor pe care cei din afara EU nu le au!