Datele statistice de la Registrul Comerţul arată că, în prezent, sunt active şi derulează afaceri 14.283 de firme înfiinţate între 1990-1991, se arată într-o analiză realizată de către KeysFin, companie care oferă servicii de business information şi credit management. Printre acestea se află nume cunoscute precum Electrolux România SA, DOOSAN IMGB, Aeroteh SA, Proiect Bucureşti SRL, Mobila SA, Celhart Donaris SA, Pipera SA, Unisem SA, Napoca SA, Astral SA, Severnav SA şi Victoria SA.
Cele mai multe firme sunt din Bucureşti-Ilfov – 2.401, care au angajat în toată această perioadă peste 89 de mii de salariaţi. În topul supravieţuitorilor din business-ul românesc, în funcţie de regiune geografică, urmează firmele din zona Nord-Vest, acolo unde 2.184 de societăţi au reuşit să facă afaceri cu ajutorul a 45.000 de angajaţi, şi cele din zona de Centru, unde sunt înregistrate 2145 de firme cu 47.000 de salariaţi.
La polul opus se situează, în mod paradoxal, zona de Vest, un vector a dezvoltării economice a României, dar unde n-au supravieţuit în toţi aceşti ani decât 1.484 de societăţi comerciale, cu 24.000 de angajaţi.
Analiza datelor statistice arată un alt lucru paradoxal, potrivit KeysFin.com. Marea majoritate a firmelor care au rezistat celor 26 de ani de economie de piaţă au fost microîntreprinderi (10.760), urmate de societăţile mici (2.493), întreprinderile mijlocii (778) şi numai 252 de firme mari.
Conform analizei, 38% dintre pionierii business-ului românesc fac afaceri în comerţ, cel mai dinamic domeniu al economiei. Luând în calcul şi datele privind dimensiunile business-ului, concluzia este că atunci când discutăm despre supravieţuitorii de după 1990, vorbim în primul rând de mici afaceri, buticuri, magazine de cartier care au avut un volum fidel de clienţi şi care au rulat banii şi mărfurile foarte repede, nefiind astfel afectaţi de blocajul financiar, de provocările de ordin valutar etc, spun analiştii de la KeysFin.
Aceştia afirmă că în România post-decembristă cele mai de succes afaceri au fost construcţiile, imobiliarele şi retailul. Industria prelucrătoare reprezintă un caz aparte, declară reprezentanţii KeysFin, cu suişuri şi coborâşuri, generate de evoluţia economică generală, de impactul puterii de cumpărare şi de contextul general intern şi internaţional. “Relevant este că, în ciuda evoluţiei fluctuante, sectorul prelucrător a ajuns să reprezinte cel mai semnificativ vector de creştere economică, reprezentând peste 60% din afacerile din România”, au mai explicat analiştii.
