Creşte puternic preţul petrolului – Ce înseamnă războiul din Israel pentru sudul Mediteranei

Brent a deschis ieri cu 5%, peste 88 de dolari, deoarece piețele nu exclud o înăsprire a sancțiunilor americane împotriva Iranului, care sprijină Hamas, în timp ce o imagine de îngrijorare este de așteptat să fie înregistrată astăzi și pe piețele financiare europene și americane, relatează https://enerypress.gr

Dacă SUA vor alege să impună noi restricții Iranului, aprovizionarea cu petrol pe piața mondială va scădea, spun analizele timpurii, ceea ce va crea loc Rusiei pentru a-și crește ponderea în comerţul mondial. Și ei amintesc că de la sfârșitul lui 2022, Washingtonul, pariând pe o recesiune aTeheranului, închide ochii la creșterea exporturilor iraniene care ocolesc sancțiunile americane. La urma urmei, unul dintre motivele pentru care Casa Albă ia această poziție pentru a cauza probleme Rusiei, potrivit unei analize Bloomberg.. „De asemenea, există o probabilitate ca situația actuală să ducă la un conflict direct cu Iranul”, așa cum a declarat ieri Pierre Andurand, șeful fondului speculativ Andurand Capital.

În zonele pur energetice ale Mediteranei, amenințarea asimetrică pe care a primit-o Israelul și starea de război în care se află, a inghetat toate problemele majore, precum discuțiile cu Cipru, dar și cu alți actori din regiune, în ceea ce privește calea exportului de gaz israelian în Europa. În această categorie sunt incluse scenariile pentru crearea unui terminal GNL în Cipru, unde gazul israelian ar ajunge printr-o conductă, scenariile pentru Estul Mediului și mai ales ceea ce spusese B. Netanyahu în timpul summitului tripartit de la Nicosia, că „în 3 – 6 luni trebuie să se fi luat decizii pentru exportul zăcămintelor din sudul Mediteranei”. Astăzi, țara este în stare de război și la fel poate fi și în următoarele 3 luni. Estimările nu susțin o criză pe termen scurt, așa că toate celelalte probleme majore care necesită implicarea la nivel înalt a guvernului israelian trec acum pe un loc doi.

Dar și mai interesante pot fi evoluțiile privind apropierea Israel-Turcia. În timpul întâlnirii lor recente de la New York, Erdogan și Netanyahu au convenit să programeze un schimb de vizite care să încheie restabilirea relațiilor dintre cele două țări. La vremea respectivă, de fapt, Erdogan îi propusese prim-ministrului israelian transferul gazelor israeliene prin construirea unei conducte submarine către coasta Turciei, pentru ca apoi să fie canalizat către piețele din Europa. El chiar declarase că „vom începe un proces de foraj cu Israel, și exploatarea liniilor de transport de energie nu numai către Turcia, ci și din Turcia către Europa”, declarații pe care presa israeliană le primise indiferent, așa cum a fost întotdeauna Ankara. Tel Aviv este un jucător destul de imprevizibil.

Declarațiile de ieri ale liderului turc Recep Tayyip Erdoğan, care, fără a condamna atacul împotriva Israelului, a cerut reținere din ambele părți, a vorbit din nou despre un stat palestinian cu Ierusalimul drept capitală, atacând totodată Israelul, cerând să nu existe nicio interferență în statutul moscheii Al-Aqsa, probabil că întăresc rezervele din Israel împotriva Turciei.

La fel au făcut și demonstrațiile de la Istanbul, la care au participat și susținătorii partidului de guvernământ  pro-Hamas AKP, căruia Erdogan îi oferă cel puțin sprijin politic. Și poate că Ministerul turc de Externe nu i-a răspuns ambasadorului israelian la Ankara, care a subliniat că Hamas nu ar trebui să aibă un birou în Turcia sau oriunde altundeva în lume și că s-ar aștepta la mai multă empatie din partea Turciei, o țară care a suferit atacuri armate de zeci de ani, dar poziția turcească nu a trecut neobservată. Ce ar putea însemna toate acestea? Că, dacă relațiile turco-israeliene se vor deteriora, atunci alianța strategică a Greciei – Cipru și Israel va fi evident consolidată.