Recent s-a desfăşurat la Grand Palais din Paris Salonul internaţional Révélations (Revelaţii), consacrat meseriilor de artă şi creaţiilor de artă decorativă, cu peste 300 de expozanţi. O ocazie de a descoperi elita creaţiei contemporane în domeniu. La doi ani de la primul eveniment de acest gen, au fost prezente, în afara ţării-gazdă, Chile, China, Corea de Sud, Danemarca, Finlanda, Islanda, Italia, Japonia, Norvegia, Olanda, Portugalia, Cehia, Senegal, Suedia, Elveţia, Taiwan, Tunisia.
Organizatorii Salonului, a cărui iniţiativă îi aparţine lui Serge Nicole, preşedintele Atelierelor de artă ale Franţei, au dorit să demonstreze dimensiunea creatoare a acestor ateliere.
Comodă pictată de Caroline Moissonnier
Dintre 500 de artizani care s-au înscris pentru Salon au fost aleşi 350. Operele lor sunt eterogene pentru că nu a fost impus niciun criteriu, în afară de selectarea de către juriu. Oricum, toţi participanţii la expoziţie au dorit să dezvolte latura artistică a obiectelor funcţionale. Este şi motivul pentru care sunt numiţi artizani de artă.
În 2015, Salonul a creat o legătură între continente cu expoziţia Banchetul, care a căpătat forma unui arhipelag, compus din mici insule, fiecare destinată unei ţări sau unei regiuni a lumii. Este o plimbare muzeală printre opere spectaculoase din oţel, lemn, ceramică, lac, textile, sticlă… Peste 100 de piese împrumutate de artişti, designeri, muzee şi colecţionari.
În centrul expoziţiei a fost instalată o masă mare prezentând unele lângă altele piese ale designerilor, decoratorilor, artizanilor şi artizanilor de artă.
Haruhiko Kaneko, între tradiţie şi modernitate
Desigur, Salonul este în primul rând un instrument economic, dar în acelaşi timp este o manifestare elitistă, de anvergură.
Anul acesta, invitată de onoare a fost Coreea de Sud.
De altfel, ţara dimineţilor calme, cum mai este numită, excelează în piesele decorative. Universul artisutlui Hyunju Kim care asociază metalul cu sideful tradiţional stă alături de mobilierul aerian al lui Woorim Kang şi de bijuteriile contemporane ale lui Heeseung Koh. Combinarea lemnului, metalelor preţioase şi a pietrelor fine este caracteristică colierelor şi cerceilor acestei artiste din Seul.
Bijuterii inedite de Frank Margueron
Figurează în Salon, printre alţii, pictorul de decoruri Alexandre Poulaillon, care a expus la Palatul Tokyo şi lucrează pentru Hôtel Saint James, tânărul ebenist Ludovic Avenel, laureat al Premiului pentru inteligenţa mâinii, sau Emmanuel Barrois, artistul sticlar care va realiza în acest an acoperişul de sticlă al Forumului Halelor.
Vizitatorii au putut descoperi şi ceramica unuia dintre ultimii maeştri ceramişti din Ishigaki, Haruhiko Kaneko, care foloseşte tehnica ancestrală numită “a picăturii de ulei”, veche din secolul al XVI-lea, experimentând, în acelaşi timp, noi reţete. Opera Blue Wall, expusă la Révélation, este clasată “tezaur naţional al Japoniei”.
Sculpturile în dantelă de silicon realizate de Tzuri Gueta, mobile din scoarţă de mesteacăn sau comode stil Ludovic al XV-lea pictate de Caroline Moissonnier cu un décor floral în culori exuberante au fost tot atâtea interpretări libere ale patrimoniului ţărilor respective.
Creaţie Valentine Harrenschmidt
Importanţa Salonului Révélations constă nu atât în reînvierea vechilor savoir-faire, ci în încurajare unei forme de reinventare plecând de la gesturi rafinate de-a lungul timpului.
Designerul industrial şi graficiana Claire Wolfstirn prezintă bijuterii inspirate de coerenţa şi forţa formelor geometrice şi naturale. Piese sobre şi rafinate care depăşesc limitele fragilităţii şi ale delicateţii.
Proaspăt diplomat al Unvesităţii de Artă din Hongik, creatorul de mobilier Woorim Kang a expus scaune cu o estetică aeriană, cu linii îndulcite, epurate, dar atrăgătoare, menite să asigure confortul necesar visării.
Mydriaz
De origine japoneză, ceramista şi creatoarea de bijuterii Kaori Kurihara a studiat mai întâi desenul la liceul Kohnan din Osaka. A explorat apoi tehnicile ceramicii la Kyoto, înainte de a se forma ca bijutier în Franţa. Ea combină în creaţiile sale tehnici împrumutate din cele două universuri, aliază realul şi imaginarul şi se inspiră din formele naturii pentru a crea fructe aşa cum ar dori să vadă.
Artist sticlar, Loretta H. Yang este o pionieră în arta sticlăriei chinezeşti contemporane. Impregnată de cultura asiatică şi de filosofia Buddhistă, creează divinităţi şi magnifice flori de lotus care amintesc caracterul fragil şi efemer al vieţii. Loretta H. Young expune adesea în Europa şi în Statele Unite.
Vas în tehnica picăturii de ulei
Trio-ul de bronzierii de artă Mydriaz creează, urmărind dialogul între design, artele plastice şi artele aplicate, lucrări diverse, de la piese de iluminat la mobilier, mişcându-se cu uşurinţă între nobleţe şi avangardă.
Absolvent al Şcolii de Arte Decorative din Strasbourg, Sébastien Carré propune bijuterii în formă de ex-voto, fiecare piesă reprezentând o traducere intimă a emoţiilor sale.
Frank Margueron concepe şi realizează bijuterii lucrate exclusiv de mână. Pietre preţioase provenind din ţări ca India, Zambia, pentru smaralde, Birmania pentru rubine… sute de ore consacrate desăvârşirii unor piese unice.
Japoneza Kaori Kurihara se inspiră din natură
Ebenist de artă şi creator de mobilier, Jérôme Cordié este specialist în galuchat (piele de peşte cartilaginos sau de rechin folosită în ebenisterie) şi în materiale excepţionale, cu ar fi mica sau sideful. De peste 20 de ani, mobilele create de el sunt preferate de cei mai exigenţi clienţi, de galeriile de artă, sau de Muzeul Rodin, de exemplu.
Şi lista ar putea continua.
În cadrul Salonului, Premiul pentru tinerii creatori din domeniul meseriilor de artă a ales şase laureaţi, sub 35 de ani, cu profiluri foarte diferite: Sébastien, care inventează podoabe având ca temă corpul. Kaori Kurihara, care aliază ceramica şi bijuteria, creând fructe imaginare, Xavier Noel, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice şi apoi al celei de Istoria Artei din Strasbourg, care reinventează auririle şi care s-a lansat în fabricarea unei serii de măşti etnice şi carnavaleşti, acoperite cu foiţă de aur. Li se alătură Julie Auzillon, interesată de papetăria de lux, Morgane Baroghel-Crucq şi Anne-Laure Coullomb, care explorează, fiecare în felul ei, posibilităţile în domeniul textilelor.
Standul sculptorului francez în lemn Thierry Martenon
Simone Pheulpin a fost aleasă anul acesta “Creatorul” fundaţiei Atelierele de Artă ale Franţei. Acest sculptor în material textil foloseşte ca mediu benzile de bumbac brut pe care le asamblează pentru a compune opere poetice graţie unor întărituri cu multe pliuri. Un limbaj original, care vorbeşte despre straţii, straturi, concreţiuni şi acumulări pe care ea le-a descoperit uimită în natură. Artista ar putea să-şi prezinte operele într-un spaţiu insolit, o capelă barocă, în acord cu universul ei plastic. Expoziţia ar putea ilustra 30 de ani de creaţie.
Lee Jae-hyo. Lemn
Fidel misiunii de susţinere a meseriilor de artă, Premiul Bettencourt pentru inteligenţa mâinii a fost acordat specialistului în imprimerie Laurent Nogues şi gravorului Christian Bessigneul, distinşi la categoria Talente pentru cartea lor în relief dedicată tapiseriei Apocalipsa. Această operă, publicată la Editura Patrimoniului, permite persoanelor fără vedere să descopere tapiseria cu ajutorul pipăitului. La categoria Dialog, premiul a mers la orfevrul Nicolas Marischaël şi la designerul Felipe Ribon, care au creat un “difuzor” de parfum din argint masiv.
Instalaţie de iluminat semnată Bastien Carre
Premiul Canson asigură în fiecare an promovarea unui artist contemporan care foloseşte în creaţia lui hârtia. Anul acesta, juriul s-a oprit la un tânăr sculptor argentinian, Adrian Villar Rojas. Pasionat de muzică, de benzi desenate, de science fiction şi de literatura contemporană, el sondează în operele sale tema sfârşitului umanităţii. Numeroase desene şi creaţii grafice sunt realizate cu jet de cerneală şi de acuarelă pe hârtie. Se pot vedea figuri şi peisaje care povestesc o lume căzută pradă bulversărilor apocaliptice. Artistul beneficiază deja de recunoaştere internaţională.
“O frontieră separă, pentru mulţi oameni, lumea artei de cea a artelor decorative; cu Révélations, am dori să schimbăm viziunea publicului asupra acestor meserii ale excelenţei şi să le arătăm înalta lor dimensiune culturală”, explica comisarul general al Salonului, Henri Jobbé-Duval.
