”Vremea maimuţelor”, un roman ironic şi elegiac în acelaşi timp
”Bizar, alimentat de furie, amintind foarte mult de un spectacol sclipitor, Vremea maimuţelor este un roman comic de idei”, nota cronicarul de la The New York Times Book Review.
”O satiră amuzantă despre lumea editorială… Este întotdeauna o plăcere să-l citeşti pe Jacobson, al cărui ton uimitor de nonşalant disimulează arhitectura meticuloasă a prozei. Acest roman confirmă încă odată talentul de a împleti comedia, viaţa amoroasă, reflecţiile profunde, într-o poveste irezistibilă”, scria în Jewish Book World.
”Oricine apreciază o scriere viguroasă, inteligentă, va găsi acest roman fascinant. Jacobson, câştigător al Man Booker Prize, este un scriitor înzestrat, sigur pe sine, care îşi expune punctul de vedere cu eleganţă”, afirma Houston Chronicle.
Romancierul Guy Ableman este subjugat de pătimaşa sa soţie, Vanessa, o roşcată uimitor de frumoasă, dar dificilă. Problema e că nu este mai puţin subjugat de atrăgătoarea ei mamă, Poppy. Arătând mai mult ca nişte surori decât ca mamă şi fiică, ele vin la pachet, o prezenţă tulburătoare care spulberă liniştea interioară a lui Guy, sugerându-i cele mai fanteziste poveşti, dar făcându-l să nu se poată concentra să le scrie. Nu că l-ar citi cineva pe Guy. Nu că ar citi cineva ceva. Cititul, se teme Guy, e terminat. Editorul său are aceleaşi temeri şi se sinucide. Agentul său, ca toţi agenţii, se ascunde. Între timp, Vanessa scrie şi ea un roman. Guy nu se aşteaptă ca ea să-l înceapă vreodată, darămite să-l termine, dar e îngrozit de consecinţe, în eventualitatea că o va face.
”Librăriile continuă să intre în faliment, cuvântul bibliotecă a ieşit din uzul obişnuit. Opinia extremă continuă să treacă drept artă, bucătarii buni încă au întâietate faţă de scriitori. Dar eu, surprinzător, atât timp cât nu număr anii, sunt într-o formă bună. În profesia mea, după cum am spus, ai nevoie de un oarecare noroc şi asta mi-a apărut în cale: un car de noroc.
Cum reuşesc să mă conectez atât de bine cu toată lumea, nu pot explica. Dar, de fapt, nu pot explica nimic.
Cum ar fi, de exemplu, faptul că am cititori în condiţiile în care nu există cititori. Asta face norocul: face negrul alb, face un nonsens din actuala stare de lucruri, te face excepţie de la regula generală, şi doar ce e general este valabil. Norocul orbeşte, asta-i tot ce se poate spune, oricum, călătoresc prin lume zicând ce zic întotdeauna, dar acum mă adresez unor săli aglomerate şi am parte de aplauze călduroase. Nu voi pretinde că o am pe oricare femeie mi-o doresc – pentru că pe femeia anume pe care mi-o doresc, n-o pot avea categoric, iar restul sunt de obicei cu ochii în lacrimi – însă mă descurc bine pentru un bărbat care nu mai este în floarea tinereţii. Încă sunt invidios pe succesul altor scriitori, dar, de data aceasta, cel mai invidios sunt pe propriul succes. Guşti succesul atunci când ai cunoscut eşecul şi amintirea eşecului devine tot mai amară cu fiecare cunună de lauri câştigată. Succesul este arbitrar şi capricios, doar eşecul reprezintă măsura reală a lucrurilor.
Doamnelor şi domnilor, le spun eu – doamnelor, domnilor şi copiilor – o să mă omorâţi cu zile de atâtea aplauze”.
Pe rând furios, melancolic şi pasional, Vremea maimuţelor este un roman de dragoste – de dragoste pentru femei, dragoste pentru literatură, dragoste pentru râs. Ni-l prezintă pe cel mai amuzant scriitor britanic într-un moment de graţie absolută.
Un roman ironic şi elegiac în acelaşi timp.
Romanele lui Howard Jacobson au primit diverse distincţii şi premii, iar Chestiunea Sinclair a fost deosebit de apreciat.
Romanul descoperit de curând al lui Harper Lee, autoarea bestsellerului ”…Să ucizi o pasăre cîntătoare”, va apărea la Polirom
Editura Polirom va publica ediţia în limba română a celui mai aşteptat şi mai discutat roman al momentului, un adevărat fenomen editorial – romanul descoperit de curând al scriitoarei americane Harper Lee, autoarea bestsellerului …Să ucizi o pasăre cîntătoare.
Go Set a Watchman (Du-te şi pune un străjer), romanul despre care scriu în acest moment cele mai prestigioase publicaţii din lume – Los Angeles Times, Publishers Weekly, Wall Street Journal, Washington Post, Time, San Francisco Chronicle, Chicago Tribune, Vanity Fair, The Guardian, The Independent, USA Today, New York Post, People etc. –, va apărea în toamna acestui an în „Biblioteca Polirom”, colecţie în care a fost publicat şi …Să ucizi o pasăre cîntătoare, în două ediţii, traducere de Tatiana Maliţa. De altfel, Polirom a publicat de curând şi o ediţie de buzunar a romanului distins cu Premiul Pulitzer în 1961 şi ecranizat în 1962.
Cartea-eveniment a acestei veri, Go Set a Watchman (Du-te şi pune un străjer) este continuarea poveştii din …Să ucizi o pasăre cîntătoare, însă a fost scrisă, de fapt, înaintea cărţii care a consacrat-o pe scriitoarea americană şi a fost descoperită recent, în toamna anului 2014, de către avocata autoarei, Tonja Carter.
Romanul mai este în curs de apariţie în: Bosnia, Brazilia, Bulgaria, China, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Indonezia, Israel, Italia, Coreea, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Rusia, Serbia, Spania (catalană şi spaniolă – inclusiv în America de Nord, Centrală şi de Sud), Suedia, Taiwan, Turcia, Ucraina.
Apariţia ediţiei originale a romanului semnat de Harper Lee a fost îndelung aşteptată şi sărbătorită cum se cuvine: librării prestigioase din UK, precum şi din SUA au pregătit evenimente dedicate cărţii, fanii lui Harper Lee au stat la coadă să cumpere cartea, romanul a fost cel mai cerut titlu la precomenzi pe siteul Amazon.com, iar HarperCollins a declarat că a fost cel mai precomandat titlu din istoria editurii, frumoasa actriţă Reese Witherspoon s-a numărat printre primii cititori ai cărţii, The Guardian publicând în exclusivitate primul capitol al cărţii în lectura celebrei actriţe.
Harper Lee s-a născut în 1926 în Monroeville, Alabama. A studiat dreptul la Universitatea din Alabama. Este autoarea romanului …Să ucizi o pasăre cîntătoare şi este laureată a Premiului Pulitzer. În 2007, i s a decernat Medalia Libertăţii de către preşedintele Statelor Unite. În 2010, William Heinemann a publicat o ediţie aniversară a romanului …Să ucizi o pasăre cîntătoare, iar Arrow Books a lansat o nouă ediţie broşată, ediţia digitală fiind lansată în 2014. Ediţia în limba engleză a cărţii s-a vândut în peste 30 de milioane de exemplare în întreaga lume şi a fost tradusă în peste 40 de limbi.
N. Steinhardt: Convorbiri cu Nicolae Băciuţ şi Zaharia Sângeorzan
La lansarea acestui volum, la Catedrala Episcopală „Sfînta Treime” din Baia Mare, în Sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, au vorbit Preasfinţitul Părinte Episcop Justin Sigheteanul, Preşedintele Fundaţiei „N. Steinhardt”, Adrian Şerban, director editorial Polirom, Florian Roatiş, Nicolae Băciuţ.
„Ediţia de faţă reuneşte două volume: Zaharia Sângeorzan, Monahul de la Rohia. N. Steinhardt răspunde la 365 de întrebări, şi N. Steinhardt, Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuţ.
Dialogurile epistolare purtate de la Rohia şi uneori din Bucureşti cu Zaharia Sângeorzan şi Nicolae Băciuţ pun în evidenţă dinamismul, agitaţia intelectuală din ultimii trei ani de viaţă ai celui pe care prietenul său Alexandru Paleologu îl numise, fără urmă de ironie, «septuagenarul neastîmpărat». Ele revelează un Steinhardt mai deschis, mai disponibil la mărturisiri, aflat uneori în evidentă dispoziţie de «hagealîc». Aprecierile pe care le face, în cîteva fraze de cele mai multe ori, sînt extrem de sugestive, chiar şocante pentru unii, neobişnuiţi cu stilul direct al eseistului de excepţie devenit monah, prilej de reflecţie pentru toţi cititorii. Dialogurile cuprinse în acest volum se dovedesc o lectură captivantă şi completează imaginea scriitorului monah din publicaţiile sale antume”. (Florian Roatiş)
Nicolae Băciuţ întreba:
– Între o capitală a culturii şi o alta a spiritului (dacă nu greşesc, Bucureşti – Rohia), care au fost tensiunile opţiunilor dv.? În ce locuri vă simţiţi cu adevărat acasă?
N. Steinhardt i-a răspuns:
– Mă simt acasă în amîndouă locurile: şi în Bucureşti şi la Rohia. Din ce în ce mai mult la Rohia. Bucureştiul, sărmanul, e pe cale de dispariţie sub tîrnăcopuri vrăjmaşe. Nici nu vă puteţi închipui ce oraş frumos şi plăcut a fost! Un paradis general, vorba lui Cezar Petrescu.
Un loc pe care l-am iubit mult şi căruia îi păstrez neştirbită afecţiune e Braşovul.
Cît priveşte Bucureştiul, îmi aduc aminte de versurile lui Baudelaire (cred că le-am şi citat undeva): „Mais les formes d’une ville changent plus vite, hélas, que le cœur des mortels”.
Bucureştiul a murit. Nu cred să fie numai o impresie, nu cred să fie vorba de remarca lui Proust: că spaţiul e tot atît de trecător ca şi timpul (finalul lui Du côté de chez Swann). Nu, nu e o simplă impresie datorată bătrîneţii. Bucureştiul e pe cale de a fi „executat” şi înlocuit cu altceva – urît.
N. Steinhardt se năştea la Bucureşti pe 29 iulie 1912. Îşi face debutul publicistic foarte de timpuriu în revista Liceului „Spiru Haret”. Îşi ia bacalaureatul în 1929 şi frecventează cenaclul Sburătorul, iar în 1932 îşi ia licenţa în Drept. În 1934 începe să colaboreze la Revista burgheză şi publică sub pseudonimul Antisthius volumul parodic În genul… tinerilor. Îşi ia doctoratul în Drept în 1936. În 1935 şi 1937 publică împreună cu Emanuel Neuman studiile Essai sur une conception catholique du Judaïsme şi Illusions et réalités juives. Colaborează la Libertatea şi la Revista Fundaţiilor Regale. După război, publică pentru scurtă vreme în Universul literar, Victoria, Tribuna poporului şi, din nou, Revista Fundaţiilor Regale. Refuză să colaboreze cu noul regim. În 1960 este anchetat, apoi condamnat în „lotul Noica-Pillat” la 12 ani de muncă silnică. Trece prin închisorile Jilava (unde este botezat de părintele Mina Dobzeu), Gherla şi Aiud. Eliberat în august 1964, va reveni după cîţiva ani în lumea literară prin traduceri, medalioane, cronici etc. În 1972 termină prima versiune a capodoperei sale, Jurnalul fericirii. Publică volume de eseuri şi de critică foarte bine primite, deşi unele sînt puternic cenzurate. Monah din 1980, rămîne activ pe terenul eseisticii şi al criticii. Se stinge la 30 martie 1989.
”Miniaturista”, o poveste despre dragoste şi obsesie
”Tulburător, magic şi plin de surprize”
Într-o zi din toamna anului 1686, Nella Oortman, o tânără de 18 ani, bate la uşa unui case din cel mai bogat cartier al Amsterdamului. A venit de la ţară ca să înceapă o viaţă nouă ca soţie a lui Johannes Brandt, un negustor prosper. Acesta îşi face apariţia cu un dar de nuntă extraordinar: o replică a locuinţei lor de dimensiunea unui dulăpior. Pentru a o mobila, ea apelează la o miniaturistă, ale cărei creaţii minuscule oglindesc viaţa lor reală în moduri neaşteptate. Iniţial, Nella este intrigată de lumea închisă a familiei Brandt, dar, pe măsură ce-i descoperă secretele, îşi dă seama de pericolele care-i aşteaptă pe toţi. Oare soarta lor se află în mâinile miniaturistei? Oare ea va fi cheia salvării lor sau arhitectul căderii lor? Frumos scris şi documentat, plin de suspans, minunatul roman de debut al lui Jessie Burton este o poveste despre dragoste şi obsesie, trădare şi răzbunare, aparenţă şi adevăr.
S-a născut astfel o dublă istorie, în oglindă, între casa adevărată a tinerei de 18 ani şi cea în miniatură în care sunt reproduse simbolic evenimentele care se petrec în cealaltă. O istorie povestită cu abilitate, care reproduce culori, jocuri de umbre şi lumini din pictura flamandă a epocii, dar degajă şi un parfum oriental.
Romanul ia nuanţe de ceea ce astăzi se numeşte noir, narând iubiri şi trădări, vini şi obsesii, senzualitate şi dorinţă de putere, ambiţii şi iluzii, dar caută un sens al lui, care să se contrapună individualităţii şi caracterelor personajelor, puritanismului rigid al societăţii. Un roman dramatic ce se naşte dintr-un studiu atent al epocii, bogat în amănunte, bine scris şi atent la descriere, din care s-ar putea realiza chiar o peliculă de succes.
”Preţurile lingourilor, picturile ca monedă, neglijenţa unor ambalatori care mutaseră marfa din Batavia – Marin devorează bârfele mult mai savuroase ale lui Johannes. Îi ascultă poveştile despre vânzările de tutun, mătase, cafea, scorţişoară şi sare. El vorbeşte despre noile limitări tiranice în ceea ce priveşte transportul aurului şi al argintului din Delima, de daunele pe termen lung pe care le-ar putea cauza, dar şi despre cum VOC este hotărâtă să pună profitul pe primul loc şi nu mândria. Ce noutăţi despre tratatul piperului cu sultanul din Bantam şi ce înseamnă asta pentru VOC? Johannes îi vorbeşte despre răscoala cultivatorilor de cuişoare din Ambon, cu pământurile lor suprapopulate cu arbori la porunca VOC. De la lingouri la sultani, trecând pe la englezi, vocabularul lui Marin este de-a dreptul uimitor. Johannes depăşeşte o limită interzisă – pentru că ce altă femeie cunoaşte atât de multe despre cotloanele VOC?
Nella se simte invizibilă şi ignorată – este prima ei zi aici şi niciunul dintre ei n-o întrebase nimic, cu toate că dezbaterea despre mercantili îi dă ocazia să-şi cerceteze soţul de aproape”.
”Ministurista este unul dintre acele romane rare… Frumos scris, dar care totuşi te ţine în suspans, e tulburător, magic şi plin de surprize, genul de carte care te face să-şi aminteşti de ce îţi place atât de mult să citeşti”, afirma S. J. Watson.
”Absolut fascinant, Miniaturista este unul dintre acele puţine romane de debut care excelează din toate punctele de vedere. Trecutul este adus la viaţă în detalii convingătoare, senzoriale, încât te simţi cufundat în el. Proza lui Burton ademeneşte cititorul, în timp ce intriga te prinde inexorabil în ghearele suspansului. Prima pornire la terminarea acestei cărţi a fost să mă apuc s-o mai citesc odată”, comenta Hannah Kent.
Jessie Burton a studiat la Universitatea Oxford şi la Central School of Speech and Drama şi a fost timp de 9 ani actriţă. Romanul ei de debut, Miniaturista s-a bucurat de un mare succes, fiind senzaţia Târgului de Carte de la Londra în 2013.
”Obiecte ascuţite”, un thriller psihologic de senzaţie
După o scurtă internare la un spital de psihiatrie, jurnalista de investigaţii Camille Preaker se confruntă cu o sarcină dificilă: trebuie să se întoarcă în orăşelul unde a copilărit pentru a investiga moartea a două fete.
Camille n-a mai vorbit de mult cu mama ei nevrotică şi ipohondră şi cu sora vitregă, pe care aproape că nici n-o cunoaşte: o puberă atrăgătoare, cu o putere ciudată asupra localnicilor.
Instalată în fosta ei cameră din vechea casă a familiei, Camille îşi dă seama că se identifică prea mult cu victimele. Bântuită de propriii demoni, trebuie să dezlege puzzle-ul psihologic al trecutului, dacă vrea să afle adevărul şi să supravieţuiască reîntoarcerii acasă.
„Creierul îmi trecea de la o imagine la alta cu mama, şi toate imaginile erau de rău augur. Soartă. Cuvântul mi se zbătea iarăşi pe piele. O străfulgerare cu Joya cea slabă cu păr vâlvoi şi unghii lungi, jupuindu-i mamei pielea. Imagine cu mama, cu pilulele şi poţiunile ei, tăindu-mi părul cu foarfeca. Viziune cu Marian, acum doar nişte oase în sicriu, o fundă albă de satin înfăşurată în jurul unor bucle uscate, ca un buchet de flori veştede. Mama, având grijă de fetiţele acelea violente. Sau încercând să aibă. Puţin probabil ca Natalie şi Ann să fi îndurat prea multă dădăceală. Adora ura fetiţelor care nu capitulau în faţa mămoşeniei ei atât de bizare. Îi dăduse oare lui Natalie unghiile cu ojă înainte s-o sugrume? Sau după?”
„Mi-am dat seama că mi-era frică să citesc ultimele treizeci de pagini, dar nu mă puteam opri. Apoi, după ce luminile s-au stins, povestea mi-a rămas în cap, încolăcită şi şuierând, ca un şarpe într-o grotă. Obiecte ascuţite e un roman provocator, cu un stil tăios şi observaţii pătrunzătoare”, scria marele romancier Stephen King
„Într-un stil narativ seducător, Gillian Flynn construieşte vocea cinică şi inteligentă a unei jurnaliste de investigaţii, însă îşi dă măsura talentului în portretele pe care le face figurilor feminine diabolice, bârfitoare şi parvenite ce populează orăşelul de la graniţa statului Missouri. O explorare a unor crime întunecate şi a unor minţi şi mai întunecate”, consemna cronicarul de la Booklist
Gillian Flynn s-a născut în 1971, în Kansas City, Missouri. A obţinut licenţa în literatură engleză şi jurnalism la University of Kansas, după care şi-a luat masteratul în jurnalism la Northwestern University, Chicago. Timp de zece ani a scris pentru revista Entertainment Weekly. Obiecte ascuţite a fost finalist la premiul Edgar şi a este primul roman care a obţinut vreodată două premii Dagger în acelaşi an. Cărţile ei au fost publicate în douăzeci şi opt de ţări. Autoarea locuieşte la Chicago, împreună cu fiul şi soţul ei. La Editura Trei au apărut Fata dispărută şi Locuri întunecate, care a fost nominalizat la Ian Steel Dagger Award, acrodat de Crime Writers’Association şi a câştigat Dark Scribe Magazine Black Quill Award pentru Dark Genre Novel of the Year. De asemenea, a figurat pe lista de bestselleruri a publicaţiei New York Times.
Studii Româneşti, un nou proiect editorial Polirom
Colecţia Studii Româneşti/ Romanian Studies/ Études Roumaines/ Rumänische Studien, coordonată de Irina Livezeanu şi Lavinia Stan, cuprinde monografii, culegeri unitare de studii semnate de un singur autor, precum şi volume colective ce reunesc contribuţii pe teme specifice studiilor româneşti. În cadrul colecţiei vor apărea traduceri ale unor cărţi publicate la edituri din străinătate, dar şi volume scrise în limba română. Ca metodă de evaluare, colecţia utilizează blind peer review pentru a selecta manuscrise de cea mai înaltă calitate, redactate într-un stil accesibil.
Colecţia are în vedere volume cu relevanţă contemporană şi rigoare academică semnate sau coordonate de membrii Societăţii pentru Studii Româneşti.
Înfiinţată în 1973 în Statele Unite, Societatea pentru Studii Româneşti este o asociaţie interdisciplinară care a ajuns să domine câmpul studiilor româneşti pe plan internaţional. Membrii ei sunt cercetători, studenţi, practicieni şi oficiali guvernamentali interesaţi de istoria, politica, sociologia, antropologia, economia, geografia, lingvistica şi cultura românească. În rândurile sale se află un număr mare de membri şi colaboratori care lucrează în diverse universităţi din România şi Republica Moldova şi din străinătate. Prin această colecţie de carte SRS urmăreşte să aducă o contribuţie editorială constantă şi distinctă în acest domeniu.
Noua colecţie debutează cu volumul Sfîntă tinereţe legionară. Activismul fascist în România interbelică, semnat de istoricul Roland Clark, în traducerea lui Marius-Adrian Hazaparu. Volumul oferă o imagine cuprinzătoare şi documentată a mişcării legionare din România interbelică.
Roland Clark merge pe firul istoriei orale, al memoriilor personale şi al documentelor din arhivele naţionale pentru a avea o imagine cît mai completă a mişcării legionare din România interbelică. El oferă o nouă perspectivă asupra fascismului european în care, dincolo de analiza istorică detaliată, evidenţiază impactul pe care represiunea oficială, spectacolul fascist şi acţiunile legionarilor l-au avut asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor obişnuiţi.
„Roland Clark a folosit cărţi rare şi serii integrale ale ziarelor interbelice, manuscrise şi documente nepublicate, transcrieri ale interviurilor cu martori oculari ai evenimentelor analizate. De o importanţă particulară sînt dosarele din arhivele naţionale româneşti, care reprezintă o sursă incomparabilă pentru istoria mişcării legionare”, afirma Dennis Deletant, de la Georgetown University
Roland Clark predă istorie modernă europeană la Eastern Connecticut State University. Printre domeniile sale de interes se numără naţionalismul, teologia, Holocaustul din România, precum şi mişcările culturale şi sociale din Rusia şi Europa Centrală şi de Est. A susţinut o teză de doctorat la University of Pittsburgh pe tema semnificaţiei fascismului pentru membrii de rînd ai Legiunii Arhanghelul Mihail. A tradus în limba engleză volumul Sfînta Treime sau La început a fost iubireaal părintelui Dumitru Stăniloae.
În cadrul colecţiei „Studii Româneşti” va apărea:
• Vladimir Solonari, Purificarea naţiunii. Dislocări forţate de populaţie şi epurări etnice în România lui Ion Antonescu, 1940-1944
