Deși consumul de gaze a scăzut drastic, ajungând la sub 29 de milioane de metri cubi, pentru că este cald, CET-urile aproape că nu mai produc deloc și nici nu mai avem industrie chimică, importurile se mențin mari.
A scăzut și producția, de la 24 milioane metri cubi la 22,4 milioane metri cubi. Din datele interactive Transgaz, vedem cum intră în țară 7 milioane metri cubi via Bulgaria. De ce avem această cantitate mare putem vedea din situația înmagazinărilor în subteran. Peste 13 milioane de metri cubi, adică, spre comparație, 60% din producția internă. Acest lucru înseamnă că o parte din importuri se duc către a umple depozitele noastre subterane, care trebuie să fie pline la cel puțin 80%, la sfârșitul acestui ciclu de stocare, așa cum este decizia Comisiei Europene. O altă parte din aceste importuri reprezintă tranzit de gaze către Ungaria – 3,5 milioane metri cubi. Surprinde exportul către Moldova – 1,5 milioane de metri cubi, dovadă că România încă susține cu totul țara vecină în materie de energie , pentru că RM nu a reușit să-și asigure o altă sursă de aprovizionare, de când a renunțat la contractul cu Gazprom.
Producția locală este asigurată de Romgaz, Petrom și BSOG, în Marea Neagră. Importuri, deși se fac via Bulgaria, în realitate vin din Turcia. Sura originală a acestui gaz este însă una rusească sau azeră, Turcia fiind doar placa turnantă a gazului altor țări către Europa
Importuri pentru ajutat republica moldova și nu pentru consumul mult prea redus din Romania.