„Cu tristețe, vă anunțăm că parcul nostru, Club Aventura Praid, nu va mai fi vreodată accesibil ca urmare a inundațiilor semnificative ce au avut loc zilele acestea in Salina Praid“.
Așa își încep anunțul reprezentanții singurului parc de aventura din lume aflat într-o mină. Ei afirmă că „stricăciunile cauzate de apa care a ajuns la nivelul turistic al salinei sunt iremediabile“ și aruncă vina pe autorități.
Salina Praid a fost o atracție turistică de interes național, in jurul căreia s-au construit nenumărate businessuri de familie, restaurante, hoteluri, pensiuni, fiind o sursa importanta de venituri pentru localnici și o bază de tratament importantă pentru cei cu probleme respiratorii din toată țara. Foarte multe localități din regiune depindeau de turismul generat de Salina Praid.
Ne pare rău că după atâția ani de zile în care era cunoscută problema infiltrațiilor, autoritățile nu s-au implicat din timp și nu au reușit să rezolve problema, iar situația a devenit gravă într-un timp extrem de scurt.
Mulțumim tuturor clienților care ne-au trecut pragul și care au revenit cu drag an de an să se distreze și să facă sport într-un aer salin.
Mulțumim mult colegilor care au lucrat la construcția acestuia, nu a fost un proiect ușor.
Nici măcar nu știu cum să încep, pentru că o parte din mine încă nu vrea să se termine. Dar trebuie să îți dau drumul – nu pentru că am încetat să te iubesc, ci pentru că a te iubi a început să doară mai mult decât să vindece.
Din momentul în care ne-am deschis, lumea mea s-a schimbat. Am văzut o versiune a noastră care se simțea plină de posibilități, pasiune, tandrețe și adevăr. A fost atât de real și atât de intens și, pentru o vreme, am simțit că avem ceva rar.
Dar amândoi știm că dragostea nu este suficientă. Nu în fața realităților pe care nu le putem schimba. Avem angajamente – lucruri și oameni care ne țin acolo unde suntem. Și, oricât de mult am visat la un final diferit, asta este cel în care ne aflăm.
Din cauza circumstantelor trăim o iubire imposibilă. E greu, sufletul meu este rupt în doua.
Vreau să nu te mai visez în fiecare noapte. Vreau să nu îmi mai scanez gândurile în căutare de urmele tale. Vreau să nu mai sper că vei spune ceva care să schimbe totul. Dar mai ales, vreau să mă regăsesc – versiunea mea care există chiar și fără tine.
Te iubesc. Probabil că te voi iubi mereu, într-un colț liniștit și privat al inimii mele. Dar nu pot continua să mă agăț de un viitor care nu vine. Nu pot continua să sângerez pentru ceva ce nu poate respira la lumina zilei.
Ăsta este un rămas bun – nu de la ceea ce am simțit, ci de la speranța care m-a ținut blocata.
Adio gândurilor târzii din noapte, viselor dureroase și dorințelor ascunse.
Adio ție – omului care mi-a arătat cu atâta ușurință cum se simte dragostea cu adevărat.
Te eliberez. Și mă eliberez și pe mine.
Cu dragoste,
Jumătatea ta de suflet