„Campania de denigrare a Instanţei supreme şi a judecătorilor, fără precedent din aceste zile, reprezintă acţiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicaţi oameni politici, grupurile de presiune şi formatori de opinie afiliaţi acestora”, au transmis, vineri, reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Aceştia consideră că demersul susţinut se derulează prin instigarea populaţiei împotriva judecătorilor prin stigmatizare socioprofesională cu privire la statutul acestora.
”Faptul declanşator a fost sesizarea Curţii Constituţionale de către Secţiile Unite ale ICCJ referitor la pensiile magistraţilor, demers cu privire la care s-a orchestrat o campanie de incitare la ură a populaţiei împotriva judecătorilor, prin vehicularea unor informaţii false, de natură să distorsioneze dezbaterea, denaturând cadrul legitim al sesizării privind controlul de constituţionalitate”, a precizat sursa citată.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mai consideră că această campanie s-a dezvoltat prin propagarea de informaţii vădit false referitoare la cauze de impact, cu titlu de exemplu: eliberarea unui condamnat (Darius Vâlcov) printr-o decizie a ICCJ, fapt care nu are nicio bază reală; propagarea informaţiei că eliberarea altor doi condamnaţi a fost dispusă fără bază legală – prin difuzarea informaţiei false cu privire la caracterul deciziei Curţii Constituţionale nr. 50/2025, susţinându-se nereal că prin aceasta ar fi fost eliminat cazul de casare în baza căruia s-a pronunţat decizia Instanţei supreme.
ICCJ a menţionat că o altă informaţie falsă a privit presupusa înlocuire nelegală dintr-un complet de judecată, ”în condiţiile în care măsura a fost adoptată în cadru procedural, iar motivele admiterii recuzării au fost cu totul altele decât cele evocate în mass-media, acestea regăsindu-se în încheierea motivată”.
De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a remarcat ”distorsionarea conţinutului şi naturii dispoziţiilor din soluţiile de unificare a practicii judiciare, pronunţate în RIL şi HP, care reunesc completuri colegiale de câte 25, respectiv 9 judecători, judecata făcându-se în interpretarea şi aplicarea legii, fără să evalueze situaţii juridice individuale”.
Totodată, ICCJ a reclamat ”demersuri mediatice de influenţare a instanţelor prin presiune asupra judecătorilor înaintea soluţionării unor cauze de interes public, prin culpabilizarea sau denigrarea acestora”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră că aceste acţiuni îşi propun subminarea deliberată a încrederii publice în sistemul de justiţie.
”Utilizarea unor mecanisme de manipulare, cum ar fi invocarea «experţilor anonimi», pentru a acredita speculaţii ce urmăresc schimbarea situaţiei reale cu privire la procedurile judiciare şi cadrul normativ incident. Toate acestea au ca scop crearea unei emoţii publice puternice, stimulată de interpretări denaturate a naturii juridice a faptelor şi procedurilor, de subminare deliberată a încrederii publice în sistemul de justiţie. Canalizarea deliberată a emoţiei publice prin campanii de manipulare împotriva unei puteri a statului reprezintă un demers de destabilizare a ordinii constituţionale”, au mai afirmat reprezentanţii ICCJ.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atrage atenţia că Instanţa supremă este o instituţie fundamentală a statutului român, iar hotărârile judecătoreşti reprezentă acte oficiale ale statului.
”În acest context, pentru informarea corectă solicităm ca, în exerciţiul libertăţii de exprimare, formatorii de opinie să respecte rigorile legislaţiei europene şi naţionale în privinţa combaterii dezinformării pentru protejarea interesului public, precum limitele impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pentru respectarea drepturilor altor persoane şi a familiilor acestora, fiind aplicabile şi prevederile art. 57 din Constituţia României”, a mai transmis sursa citată.
Instanţa supremă solicită opiniei publice să fie atentă la aceste dezinformări şi să verifice informaţiile din date oficiale sau din mai multe surse şi să nu se lase influenţată de demersurile de subminare a ordinii drept şi solicită şi autorităţilor statului ”să îşi îndeplinească atribuţiile şi rolul în prevenirea şi combaterea dezinformării şi atacurilor hibride la adresa puterii judecătoreşti”.
Magistratii de azi, noua burghezie post ’89.