Chimia şi farma, responsabile de cea mai mare parte a deficitului comercial

Situaţia aceasta continuă deja de mulţi ani şi subliniază vulnerabilitatea României, din acest punct de vedere.

Chimia şi farma, responsabile de cea mai mare parte a deficitului comercial

Situaţia aceasta continuă deja de mulţi ani şi subliniază vulnerabilitatea României, din acest punct de vedere.

Idei principale

Sectorul produselor chimice și farmaceutice contribuie cel mai mult la crearea deficitului comercial al României arată datele INS. Sursa citată vorbește de aproximativ 13 miliarde de euro la nivelul anului 2024, din 33,4 miliarde euro deficit total.


Situaţia aceasta continua deja de mulţi ani şi subliniază vulnerabilitatea României, din acest punct de vedere, posesoare de resurse energetice, dar lipsită de suficiente capacităţi de procesare. În chimie, dar şi în farma, principala materie primă este gazul natural.

Un alt mare deficit vine de la importul de țiței, gaze naturale și produse petroliere rafinate. Aici, depindem de ţiţeiul adus din alte părţi, în mare parte din Kazahstan şi Azerbaijan, probabil şi din Rusia, dar prin intermediari. De aici se aprovizioneaă rafinăriile românești, cu excepţia Petrobrazi Petrom, Petromidia, Rompetrol (cea mai mare rafinărie din România) care aduc petrol kazah şi azer. Petrotel Lukoil este optimizată pentru rafinarea petrolului rusesc.

Sectorul mașini și echipamente de transport aduce şi el deficite comerciale majore. Deși generează cele mai mari exporturi (46% din total), domeniul este, de asemenea, responsabil pentru 36,4% din importuri. În timp ce producția autohtonă (Dacia, Ford) exportă vehicule finite, România importă intensiv componente, subansamble de înaltă tehnologie și, mai ales, autoturisme premium pentru consumul intern, rezultând un deficit net semnificativ.

Deficitul la produsele agroalimentare este persistent și în creștere la această categorie. Deși România este un mare producător și exportator de materie primă (cereale, lapte), ea importă masiv produse finite cu valoare adăugată mare (brânzeturi, carne procesată, produse de patiserie și băuturi), reflectând o capacitate redusă de procesare internă.

Dezechilibrul persistent importuri/exporturi nu este cauzat de un singur factor, ci de o combinație de cauze structurale și conjuncturale:

–          cererea internă (efectul deficitului Bugetar): Principalul vinovat, conform analiștilor, este deficitul bugetar ridicat al statului. Acesta injectează lichidități și creează o cerere agregată puternică, care este acoperită în principal din importuri, nu din producția internă. Creșterea salariilor și a consumului privat din ultimii ani a alimentat cererea de bunuri de import.

–          dependența de importuri de valoare adăugată: Sectoarele cheie ale economiei (auto, electronică) se bazează pe lanțuri globale de valoare. Exporturile României conțin o proporție mare de importuri (bunuri intermediare, componente), ceea ce înseamnă că pentru a exporta, țara trebuie mai întâi să importe.

–          lipsa capacităților de procesare: În domenii precum cel chimic sau agroalimentar, România nu reușește să dezvolte suficiente capacități de procesare a materiei prime, forțând țara să importe produse finite, adică valoare adăugată.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.