- exercitarea dreptului la liberă exprimare de către un magistrat este garantată
- semnalarea disfuncţionalităţilor din sistemul judiciar nu poate face obiectul abaterilor disciplinare”.
Remedierea unor disfuncţionalităţi
„Modificările legislative din anii 2018 şi 2022 au generat disfuncţionalităţi semnificative şi inechităţi în sistemul de justiţie”, arată Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.
Modificarea legilor actuale în ceea ce priveşte modul în care magistraţii acces în funcţii este oportună, mai arată acesta.
Procurorii braşoveni propune ca „promovarea efectivă a procurorilor şi judecătorilor în funcţii de execuţie, inclusiv la DNA, DIICOT şi ICCJ, să se realizeze în urma promovării examenelor scrise”.
Iar „numirea în funcţii de conducere la parchete şi instanţe să se realizeze prin concurs, fără ca numirea să fie în apanajul conducătorului parchetului sau a instanţei de judecată”.
Delegarea şi detaşarea procurorilor şi judecătorilor la alte unităţi
- afişarea locurilor disponibile şi a criteriilor
- limitarea duratei
- excluderea delegării sau detaşării în funcţiile de personal asimilat magistraţilor (corelativ cu ocuparea acestor funcţii cu personal asimilat)
- eliminarea diurnelor dacă magistraţii sunt delegaţi/detaşaţi la o instituţie din aceeaşi localitate
- delegarea/detaşarea la alte unităţi să reprezinte o măsură subsidiară transferului
- reducerea de la trei la doi ani a duratei cursurilor de formare iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
Volumul mare şi durata soluţionării cauzelor
- confere procurorului prerogativa unei analize de oportunitate în ceea ce priveşte declanşarea urmăririi.
- măsură este existentă şi în legislaţii din alte state, cum ar fi Ţările de Jos
- nu ar aduce atingere dreptului de acces la justiţie, fiind supusă controlului judiciar şi unor criterii clare stabilite prin lege
Urmărire penală accelerată pentru infracţiunile mai puţin grave
- vizează simplificarea procedurii acordului de recunoaştere a vinovăţiei.
- hotărârile judecătoreşti pronunţate în astfel de cauze şi cele care nu pot fi atacate (de renunţările la urmărirea penală) să nu trebuiască să fie motivate
- procedură ar putea fi aplicată în cazul infracţiunilor de complexitate redusă şi în care persoana cercetată recunoaşte comiterea infracţiunii reţinute în sarcina
- procedură ar presupune întocmirea unor acte procesuale/procedurale standardizate atât de procurori cât şi de judecători
Parchetul susţine liminarea dublei calităţi
- calitatea de suspect şi inculpat (în faza de urmărire penală)
- desfiinţarea fazei camerei preliminare
- regândirea normelor de competenţă – să fie utilizată mai eficient capacitatea investigativă a parchetelor
- specificarea că orice interpretare obligatorie a normelor de procedură penală produce efecte numai pentru viitor (nu afectează validitatea actelor deja întocmite)
„De exemplu, se întâmplă de multe ori ca la momentul administrării unei probe, aceasta să fie legală conform legislaţiei şi interpretărilor obligatorii existente. Ulterior administrării, se întâmplă ca anumite dispoziţii legale de procedură penală să fie considerate neconstituţionale (Decizia 51/2016) ori ICCJ să impună o anumită interpretare obligatorie prin HP (Decizia 430/2025) sau RIL (Decizia 8/2025) care să afecteze validitatea probei.
În astfel de situaţii, se întâmplă să fie exclusă proba pe temeiul noii interpretări, lucru care determină prelungirea nejustificată a soluţionării cauzei şi împlinirea termenului de prescripţie al răspunderii penale”, explică P T Braşov.
Reformularea art. 172 din Codul de Procedură Penală
- în timpul urmăririi penale se efectuează raport de constatare tehnico-ştiinţifică, necondiţionat de existenţa urgenţei
- expertiza se dispune doar dacă procurorul consideră că este necesară
„Se impune ca urgent să fie eliminată din cuprinsul art. 10 alin. 2 din Legea 241/2005 sintagma „prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate”. Prevederea indicată este în contradicţie cu principiul enunţat de art. 103 alin. 1 CPP, iar aplicarea ei în practică ar conduce la tergiversarea în mod suplimentar a cauzelor vizând infracţiuni de evaziune fiscală, cu riscul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, precum şi generarea unor costuri suplimentare organelor de urmărire penală.
De asemenea, se impune ca urgent să fie modificat art. 1 alin. 2 din OUG nr. 120/2005 în sensul că lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei generale anticorupţie să aibă competenţa să efectueze actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 săvârşite şi de alte persoane decât personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor”, susţine Parchetul din Braşov.
Reorganizarea Parchetelor de pe lângă judecătorii
- sub forma unui Parchet unic la nivel de judeţ (arătând că s-ar realiza o eliminare a cheltuielilor)
- prin desfiinţarea unor funcţii de conducere (transformarea acestora în funcţii de execuţie)
Crearea unui corp al poliţiei judiciare
Crearea unui corp al poliţiei judiciare în cadrul Ministerului Public în domenii precum
- criminalitatea economico-financiară
- infracţiuni de mediu
- criminalitate informatică
- corupţie
Argumente
- creşterea celerităţii soluţionării cauzelor
- eliminarea dublei subordonări a poliţiştilor
- o mai bună gestionare a resurselor angrenate în cadrul unei anchete penale
Crearea unei infrastructuri digitale
- să sprijine activitatea de urmărire penală
- detaşarea de specialişti din domeniile care se regăsesc în mod frecvent în procesele penale la toate unităţile de parchet
- asigurarea unor condiţii de muncă decente
- a unei infrastructuri pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii de urmărire penală
- sedii spaţioase
- dotate corespunzător
- digitalizarea proceselor de muncă şi pentru satisfacerea nevoilor de arhivare.
