Comisia Europeană doreşte să înfiinţeze în timpul mandatului lui Jean-Claude Juncker o Uniune Energetică Europenă care va avea drept principal scop să fugă de ruşi, de gazul şi de energia furnizate de aceştia. Se urmăresc consolidarea puterii de negociere a statelor membre şi a UE faţă de terţi (în special cu ruşii), dezvoltarea surselor de energie indigene în spaţiul comunitar, diversificarea surselor de energie, mai ales petrol şi gaze naturale, şi consolidarea comunităţii energetice. Cum se traduc în practică aceste dorinţe:
toţi europenii vor plăti acelaşi tarif la gaze şi curent, indiferent dacă sunt români, nemţi sau luxemburghezi, se elimină producătorii ineficienţi, se interconectează mai bine statele cu conducte şi reţele electrice, se uşurează accesul la surse energetice. În final, se va ajunge la creşterea securităţii energetice pentru toată Uniunea şi se vor elimina fricile cauzate de toanele ruşilor, care închid robinetul ori de câte ori se supără sau nu se înţeleg cu ucrainenii.
Acest plan este foarte generos, dar comportă câteva observaţii. Puterea energetică diferă de la stat la stat. Unele sunt furnizoare de securitate energetică, iar altele sunt consumatoare. România se află într-o postură fericită. În acest an, importurile de gaze ruseşti tind spre zero şi la electricitate este un exportator net. În plus, are un potenţial ridicat de creştere a resurselor, prin punerea în valoare a zăcămintelor din Marea Neagră. Din această cauză, la negocierea formării Uniunii Energetice Europene, România trebuie să pună câteva condiţii, pentru că preţul utilităţilor se va egaliza pe întreg întinsul spaţiului comunitar, însă veniturile vor fi diferite de la stat la stat.
„Punerea în comun a resurselor și alinierea prețurilor nu vor fi însă însoțite și de o coroborare a veniturilor disponibile ale populației din statele membre UE.
Tocmai de aceea, România ar trebui să militeze la Bruxelles pentru o definire la nivel european a consumatorului vulnerabil de energie, de exemplu de la venituri de 400-500 euro pe lună de familie în jos, precum și pentru crearea unui sistem de subvenționare de la bugetul central al Uniunii Europene a acestor consumatori vulnerabili, similar cu subvențiile care sunt acordate în prezent în agricultură”, a spus fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu, actualmente președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER).
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, a atras atenţia că Uniunea Energetică Europenă va duce la o creştere a preţurilor la energie şi gaze naturale pentru consumatorii din România, iar termocentralele româneşti şi industria de cărbune vor avea de suferit.
„Ar crește prețurile la energie și gaze naturale, nu am mai avea, alături de Bulgaria, cele mai mici prețuri din UE. În plus, dacă se va face uniunea energetică, nu li se va mai permite statelor membre să-și stabilească fiecare mixul energetic pe care îl consideră adecvat”, a declarat Havrileț. Potrivit acestuia, stabilirea mixului energetic european unic va crea mari probeleme centralelor şi industriei mineritului pentru că se va merge spre sprijinirea producătorilor de energie regenerabilă şi nucleară.
Conform unul studiu realizat de Expert Forum, subvenţia reprezentată de preţul reglementat la gaze pentru consumatorii casnici îi favorizează doar pe cei cu venituri mari. La nivelul anului trecut, cele mai înstărite 20% dintre gospodăriile din ţară au beneficiat de 38% din cuantumul total al subvenţiei, în timp ce cele mai sărace 20% de doar 6% din cuantumul subvenţiei.
Autorii studiului susţin că trebuie identificată şi bine definită categoria consumatorilor vulnerabili şi că statul trebuie să le acorde exclusiv acestora ajutoare la plata facturilor la gaze, fie să stabilească un sistem în care o anumită cantitate consumată este facturată la un preț subvenționat, restul consumului urmând să fie facturat la prețul pieței. Autorii spun că această a doua variantă avantajează gospodăriile cu venituri mai mici, care consumă și semnificativ mai puține gaze, penalizându-le în schimb pe cele mai înstărite și cu consum mai mare.
În acest moment, o treime din curentul României este asigurat din arderea cărbunelui, în special în termocentralele din bazinul Oltenia, grupate în Complexul Energetic Oltenia. Deja, această societate are mari probleme şi imediat după Paşti este prevăzută o şedinţă a Consiliului de Administraţie, care va discuta revocarea Consiliului de Supraveghere pe motiv că nu a respectat indicatorii de performanţă asumaţi. Mai mult, directorul Laurenţiu Ciurel a declarat că un sfert din capacităţile CEO ar putea fi închise în perioada următoare şi 3.000 de oameni ar putea fi lăsaţi pe drumuri. Aceste bătăi de cap ale termocentralelor vin chiar şi pe fondul unui sprijin pe care statul român îl acordă producţiei energetice pe cărbune prin garantarea vânzării la preţul pieţei a unei cantităţi importante de producţie. Oricum, până în 2018, România este obligată să întrerupă orice fel de subvenţie acordată energeticii, ceea ce înseamnă că multe unităţi neprofitabile vor fi trase definitiv pe dreapta.
La Consiliul European de primăvară care a avut loc luna trecută la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că România va susţine crearea Uniunii Energetice Europene. „Am subliniat că România susţine puternic acest proiect. Am insistat asupra câtorva priorități pentru România, care se regăsesc în concluziile finale ale Consiliului European: valorificarea propriilor resurse energetice, necesitatea diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare. Am reiterat, în acest context, potenţialul semnificativ al resurselor din Marea Neagră, prin care putem contribui la întărirea securităţii energetice regionale şi europene. Am evidenţiat importanţa cooperării regionale şi atenţia sporită care trebuie acordată regiunilor vulnerabile precum Europa Centrală şi Europa de Est (…). În același timp, am susținut ca viitoarea Uniune a Energiei să asigure o protecţie reală a consumatorilor vulnerabili”, a declarat atunci Klaus Iohannis la Bruxelles.
Ideea înfiinţării unei astfel de uniuni a venit de la Polonia. În luna aprilie 2014, delegaţia poloneză a distribuit un non-paper referitor la o foaie de parcurs pentru o Uniune Energetică Europeană iar documentul a fost transmis Comisiei Europene şi statelor membre. Această idee e o contribuţie la analiza privind securitatea energetică a UE în contextul situaţiei din Ucraina şi al relaţiilor UE-Rusia, precum şi în vederea gestionării provocărilor cauzate de dependenţa energetică a statelor membre UE faţă de gazele ruseşti. Crearea Uniunii Energetice este unul dintre proiectele prioritare ale Comisiei Europene pentru perioada 2014-2019, așa cum a indicat și președinte Comisiei, Jean-Claude Juncker, încă de la începutul mandatului său.
