Cum arată în teren mult hulita reformă din administrație. Ce spun primarii și șefii de CJ care au concediat oameni

Reforma din administrație nu a fost blocată în instanță peste tot. Mulți dintre primarii și șefii de consilii județene de la PNL, PSD și UDMR contactați de Cotidianul au declarat că au început să concedieze oameni și au redus organigrama de posturi cu până la 30%, în unele cazuri chiar și mai mult. Majoritatea primarilor s-au conformat, iar cei care nu au făcut până acum reorganizarea cerută de Guvernul Bolojan riscă să piardă sume mari de bani.

Reforma din administrația locală și centrală a început din cauza nevoii guvernului de a-și reduce cheltuielile. Datele privind execuția bugetară pe primele cinci luni arată că veniturile statului au crescut cu 23,5 miliarde de lei. Bani colectați în plus de la români și companii, în timp ce cheltuielile statului au scăzut cu doar 4,7 miliarde de lei. Deci încă e loc pentru ca statul să facă tăierile promise, după ce inițial a pus povara deficitului mai ales pe spatele românilor, prin taxe și impozite.

Reducerile de cheltuieli sunt necesare pentru scăderea deficitului

Politicienii au promis anul trecut că pentru fiecare leu pe care îl vor lua în plus de la populație prin taxe și impozite nou introduse vor reduce un leu din cheltuielile din administrația publică. Datele de la Ministerul Finanțelor arată că aceștia nu s-au ținut de cuvânt, iar cheltuielile statului au scăzut cu o sumă infimă în primele cinci luni ale anului, puțin peste un procent, în timp ce veniturile statului au crescut cu 9,2%, pe spinarea populației și a antreprenorilor.

Deficitul bugetar, care a ajuns la 36 de miliarde de lei, putea fi redus la jumătate dacă politicienii respectau măsurile din programul de guvernare asumat în vara anului 2025. În acest program, cele patru partide politice și minoritățile s-au angajat să reducă cheltuielile statului cu 20%.

În realitate însă, reforma s-a blocat încă de la negocieri, care s-au întins pe mai multe luni, iar după ce măsura a fost adoptată în Parlament, cu o mulțime de excepții, concedierile din administrația publică au fost atacate în instanță.

Reforma din administrație, blocată de instanțe în trei județe

În trei județe din țară – Covasna, Vrancea și Buzău – primarii s-au răzvrătit împotriva guvernului și au cerut suspendarea în instanță a ordinului de prefect prin care se punea în aplicare reorganizarea unităților administrativ-teritoriale.

„Mulți dintre acești primari sunt cumva vătafi. Ei percep că sunt la primăria lor, pe proprietatea lor. Ei nu percep că sunt acolo pentru a ne reprezenta pe noi, sunt acolo pentru că sunt plătiți de noi, sunt acolo în serviciul nostru cu votul nostru. Mulți din administrația publică centrală și locală trăiesc cu impresia că noi le datorăm lor ceva, și nu invers. Folosesc aceste structuri ca pe niște structuri de putere. Ei folosesc privilegiile și puterile pe care le au în plan local pentru a rămâne la putere și apoi folosesc aceste pârghii mai departe pentru a da putere altora de mai sus, care îi țin în viață din punct de vedere politic”, este de părere Cristian Păun, profesor universitar de economie.

Aleșii sunt obligați să respecte ordonanța lui Bolojan

„Ordonanța de urgență există. S-a atacat numai ordinul prefectului. Ordonanța există și trebuie respectată. Primarii s-au conformat ordonanței de urgență, cei mai mulți au rezolvat problemele în ultima clipă, tot au așteptat să vadă dacă se mai întâmplă ceva… probabil că sunt câțiva (care nu au schimbat organigramele n.r.), dar eu zic că în mare măsură s-au rezolvat problemele”, a declarat, pentru Cotidianul, Laszlo Janos Henning, vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, primul județ în care o instanță a suspendat ordinul de prefect.

Surse guvernamentale au explicat pentru Cotidianul că reforma administrației locale trebuia să fie făcută chiar dacă aceste ordine de prefect au fost suspendate. Asta pentru că ordonanța de urgență trebuie să fie aplicată în așa fel încât reducerile de personal să aibă loc, cheltuielile statului să fie reduse, ca deficitul bugetar să scadă.

Legea în sine nu a fost suspendată, însă a fost atacată la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului. Renate Weber a declarat atunci că problema nu este reducerea cu 10% a posturilor ocupate din administrație, ci faptul că ordonanța de urgență modifică alte 34 de legi și ordonanțe de urgență care n-au nicio legătură cu administrația publică.

Reforma din administrație trebuia să fie gata până la 1 iulie

Până când CCR decide dacă ordonanța de urgență este sau nu constituțională, primăriile și consiliile județene au fost obligate să facă această reorganizare până la 1 iulie. Reorganizarea presupune reducerea cu până la 30% a organigramei și tăierea a 10% din posturile ocupate.

Măsura, conform estimărilor făcute inițial de Guvernul României, avea să ducă la dispariția, de pe hârtie, a peste 45.000 de posturi și concedierea a aproximativ 13.000 de angajați. Economia estimată la nivelul anului 2026 era de 1,6 miliarde de lei, în condițiile în care tăierile ar fi intrat în vigoare de la 1 iulie 2026, iar impactul bugetar ar urma să crescă la 3 miliarde de lei din 2027. Împreună cu reforma din administrația centrală, reducerile de cheltuieli ar trebui să ajungă la 4,5 miliarde de lei pentru anul 2027.

Guvernul poate opri robinetul primarilor răzvrătiți

Primăriile care nu au făcut până acum această reorganizare riscă să primească sancțiuni dure de la guvern. În ordonanța de urgență adoptată în luna februarie se precizează că executivul poate suspenda transferul cotelor defalcate din impozitul pe venit către bugetul local. Asta înseamnă că premierul poate tăia bani alocați primăriilor care nu au respectat ordonanța de urgență care le cerea reducerea schemei de personal și concedierea angajaților.

„La ora asta, cea mai mare parte a primăriilor au început procese de optimizare de costuri. Știu situații de primării care nu și-au achitat salariile de 2-3 luni. Acolo, vremurile îi vor obliga să facă acest lucru (să reducă schema de personal, să dea oameni afară n.r.), adică nu au încotro.

Premierul Bolojan a spus-o cu subiect și predicat: atunci când ești cu spatele la zid și nu îți mai vine resursă financiară din alte zone, trebuie să iei o decizie. 96% din primăriile din România nu se autosusțin. Este o anomalie să tragi de la cele care se susțin”, a explicat, pentru Cotidianul, Ioan Popa, primarul municipiului Reșița și vicepreședinte PNL.

Ioan Popa, un edil cu trecut în antreprenoriat, spune că lui i-a fost mult mai ușor să optimizeze cheltuielile primăriei deoarece a mai făcut astfel de tăieri în trecut, în mediul privat.

„Noi acolo, dacă nu tăiam costurile atunci când era necesar și nu ne drămuiam foarte bine banii, nu exista cineva care să-ți spună «Cât îți lipsește? Hai că îți dau de aici». Închideai businessul și plecai acasă!”, spune Ioan Popa.

Primăriile și CJ-urile au început concedierile

Primarii s-au obișnuit cu ideea că orice s-ar întâmpla în ograda lor, oricât de mult ar angaja sau și-ar mări salariile, într-un final o să primească bani la rectificarea bugetară, spune edilul din Reșița.

„La Reșița, noi am avut două perioade serioase de restructurări în interiorul primăriei, ca să eficientizăm procesele și să mutăm oamenii din zona de funcționare spre zona de investiții. În 2016 – 2017, în primul mandat, am făcut o reducere de 280 de persoane în aparatul primăriei.

A doua a avut loc în 2024, când cu două luni înainte de alegeri, am mai redus 47 de posturi. La vremea respectivă îmi spuneau unii că am înnebunit, că înainte de campania electorală m-am apucat să fac reduceri de personal în primărie.

Noi n-am mai fi trebuit să eliminăm din resursa umană, pentru că avea doar câteva locuri vacante pe care le-am tăiat. Însă am mai găsit zone de unde să disponibilizăm datorită digitalizării. Am făcut două proiecte europene, unul de un milion de euro, altul de 500.000 de euro, care au dus la eficientizarea relației între direcțiile din primărie cu exteriorul, am reușit să disponibilizăm 34 de persoane”, a explicat, pentru Cotidianul, Ioan Popa, primarul Municipiului Reșița.

Reduceri și de nevoie, nu doar că o cere Guvernul

Și vicepreședintele CJ Covasna, Laszlo Janos Henning, spune că la nivelul Consiliului Județean puteau să nu facă nicio disponibilizare sau reorganizare, deoarece aveau deja un număr mic de angajați comparativ cu alte CJ-uri, însă tot au făcut-o.

„Cu 224 de posturi, teoretic, noi n-ar fi trebuit să facem restructurări. Însă am dorit să facem niște optimizări și am făcut următoarele reorganizări: am desființat Centrul Județean pentru Protecția Naturii și Salvamont, s-au redus 11 posturi; am comasat două instituții, Centrul de Cultură al Județului Covasna cu Școala Populară de Arte și Meserii. S-au redus 6 posturi la CJ, la serviciul public comunitar 2 posturi, la biblioteca județeană 3 posturi. Astfel, am redus în total 34 de posturi. De la 1 iulie am preconizat că vom reduce cheltuielile cu 200.000 de lei, anul viitor va fi 400.000 de lei”, spune vicepreședintele CJ Covasna.

Anomalia reformei din administrație – în loc să taie, puteau să angajeze

Nicușor Halici, președintele CJ Vrancea, spune că reforma din administrație nu poate fi numită reformă din cauza modului extrem de ineficient și în grabă în care a fost făcută. Șeful PSD pe județul Vrancea spune că și-a pus în practică propria reformă la nivelul județului, deoarece după ordonanța de urgență a Guvernului Bolojan, acesta ar fi putut crește numărul angajaților, în loc să-l scadă.

„La CJ Vrancea, înainte de această așa-zisă reformă, aveam 395 de posturi ca anvelopă: Consiliul Județean, Muzeul Vrancei, Centrul Cultural Vrancea, Biblioteca Județeană și Salvamont Vrancea. Înainte de ordonanța de urgență, cu câteva zile, au fost exceptate aceste instituții (de la tăierile de personal n.r.) și am rămas cu 395 de posturi doar pe Consiliul Județean. Aplicarea ordonanței s-a făcut la un număr de 395 de posturi pe Consiliul Județean și am rămas cu 277 în urma reducerii cu 30%.

Reformă în România. De la 233, la 277 de posturi

Înainte, doar Consiliul Județean, fără instituțiile menționate anterior, avea 233 de posturi. După ordonanța lui Bolojan aveam 277 de posturi ca urmare a tăierii de 30%. Deci la noi, ordonanța ne-a adus în plus peste 40 de posturi. La cabinetele vicepreședinților, care înainte de ordonanță aveau un singur consilier personal, după ordonanță li s-au dat doi consilieri personali”, a explicat, pentru Cotidianul, Nicușor Halici.

Într-un final, șeful de CJ a ales să facă reforma după bunul plac și a rămas cu 145 de posturi în organigramă. Din 16 funcții de conducere a rămas cu 12, a renunțat la 140 de posturi, atât ocupate, cât și vacante, și a redus numărul de directori, pe care i-a înlocuit cu șefi de serviciu.

„Anul acesta, reducerile de cheltuieli sunt undeva la 2 milioane de lei și estimăm că vor ajunge la 4-5 milioane de lei pe an, cheltuieli doar cu salariile. Eu am făcut economii din primul an de mandat, în 2025, de peste 16 milioane de lei, atât din salarii, cât și din tot felul de contracte inutile care risipeau banii vrâncenilor”, spune Nicușor Halici.

Economiștii așteaptă adevărata reformă

Profesorul universitar de economie, Cristian Păun, spune că reforma administrației locale este bună, însă nu este suficientă. Economiștii, dar și românii în general, așteaptă adevărata reformă – cea administrativ-teritorială.

„În momentul de față, este clar că avem o structură supradimensionată în administrația publică. Această reformă ar trebui urmată imediat de reforma administrativ-teritorială care vizează numărul de UAT-uri, de orașe, comune, încadrarea lor, zonele metropolitane și numărul de județe.

Aceste două reforme ar trebui să meargă în paralel pentru că nu are sens să reduci numărul de polițiști locali într-un UAT care va dispărea. Pe reforma administrativ teritorială nu cred că există vreun consens politic sau vreun plan. Această reformă este mai slabă ca importanță și este în subsidiarul reformei administrativ-teritoriale”, spune Cristian Păun.