„Lupta împotriva economiei subterane trebuie continuată și accelerată. Economia subterană este 13% din PIB în România, în UE media este 7%. Deci pierdem 6% din PIB, 120 de miliarde de lei, un PNRR pe an, doar din cauza asta”, a explicat, pentru Cotidianul, economistul Iancu Guda.
„Să sperăm că această prevedere legală care vine în beneficiul României și românilor nu se va transforma sub nicio formă în vreun avantaj pentru vreun băiat deștept”, spune Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă.
„Interzicerea listării la bursă a companiilor de stat până la finalul anului viitor este o decizie cu un puternic caracter electoral. Nu are niciun fundament economic”, a declarat, pentru Cotidianul, analistul economic Adrian Negrescu.
Criza politică amplifică riscul ca România să fie retrogradată la „junk”. Radu Nechita, conf. dr. la Facultatea de Studii Europene de la UBB, dezvăluie pentru Cotidianul.ro cum s-ar putea evita acest lucru.
„Inflația de la începutul anului este 3,7%, inflația lunară este 0,5%. De ce spun asta? Pentru că asta arată că 3-4 procente din acest indice de peste 10% vin din taxele introduse la 1 iulie anul trecut: TVA majorat, accize majorate”, a explicat, pentru Cotidianul, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale.
”Statul face cheltuieli, face împrumuturi în numele nostru, dar noi suntem cei ce vor fi nevoiți să acopere costurile acestor împrumuturi și să contribuie cu taxe și impozite pe viitor”.
„În momentul în care folosești briciul lui Occam ca unitate de măsură și cea mai simplă variantă este aceea a uniformizării (…) ne întoarcem în frumoasa epocă comunistă în care salariul mediu de 2.150 de lei era aplicat tuturor categoriilor sociale”, a declarat, pentru Cotidianul, dr. Gabriel Gorun, președintele Societății de Medicină Legală din România.
„Criteriile politice, interesele de partid, interesele de grupuri din interiorul partidului fac ca problematica legată de întărirea apărării și securității naționale să fie amenințată din interiorul nostru, din interiorul sistemului politic. Lucru care nu este permis. Oare istoria îi va ierta pe cei care comit aceste atentate la capabilitățile de apărare a României?”, se întreabă generalul (r) Virgil Bălăceanu, președintele de onoare al Asociației Ofițerilor în Rezervă.
„Scăderea deficitului bugetar este un lucru pozitiv care vine să creioneze perspectiva respectării angajamentului țării noastre de a reduce deficitul bugetar la 6,2% în acest an”, a declarat, pentru Cotidianul, analistul economic Adrian Negrescu.
Din punct de vedere social, bineînțeles că nu este ceva plăcut să ai o stagnare a salariilor și o deteriorare în termeni reali ca urmare a inflației. Dar ne ajută la scăderea inflației”, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Eu cred că dacă își va juca foarte bine cărțile, și poate să o facă în acest moment, cel mai câștigat va fi președintele”, a declarat, pentru Cotidianul, politologul Andrei Țăranu.
O analiză a Asociației Energia Inteligentă arată că România exportă energie electrică pe timp de zi, atunci când nu avem nevoie de ea, iar alte țări precum Bulgaria o importă și stochează în baterii. Seara, când producția națională scade, importăm energia la prețuri de șapte ori mai mari ca bulgarii.
„Nu orice creștere de PIB este sănătoasă și nu orice scădere de PIB este o catastrofă. Noi am avut un PIB artificial umflat de toate aceste pomeni electorale”, a declarat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Radu Nechita.
„Rămâne de văzut dacă doamna ministru interimar are dreptul de a lua o asemenea decizie, asta rămâne să investigăm cu avocații. Programul are câteva prevederi bizare. Noi nu comentăm suma de bani, cele 300 de milioane de lei”, a declarat, pentru Cotidianul, Dan Vardie, președintele APIA.
„Probabilitatea este aproape inexistentă să ne întoarcem la un curs leu – euro care să fie sub 5,1 lei, întrebarea este dacă ne vom întoarce sub 5,2 lei. Deocamdată lucrurile nu s-au rezolvat, situația politică nu s-a așezat și asta înseamnă că sunt perspective în continuare să vedem o depreciere a leului”, a declarat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Christian Năsulea.
Deficitul bugetar al României ar putea scăpa de sub control anul acesta din cauza instabilității politice. Deja prognoza de creștere economică a fost redusă, în condițiile în care Guvernul Bolojan aspira la o creștere de 1% a PIB-ului.
„Din punct de vedere al calculului economic, nu are sens ceea ce vedem că se întâmplă la noi în țară, în această perioadă. Dacă vom rămâne fără Guvern, va fi un semnal puternic negativ pentru piețe, creditori, pentru mediul de afaceri în general”, a declarat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Christian Năsulea.
„Eu nu mă opun prezenței pe Bursă, sunt un practicant, eu din asta trăiesc. Mi-am construit un viitor mai sigur din aceste investiții, nu pot să pledez împotriva lor”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, pentru Cotidianul.
Am întrebat două modele de inteligență artificială ce părere au despre criza politică din România, care sunt scenariile posibile pentru ieșirea din impasul guvernamental și cum ar trebui să acționeze președintele Nicușor Dan în această perioadă complicată, pentru a rezolva cea mai grea ecuație din primul său an de mandat.
„Suntem într-o criză contra cronometru pentru atragerea celor 10 miliarde de euro din PNRR până în august. Dacă guvernul cade, dacă autoritățile nu vor fi capabile să pună în practică reformele asumate, riscăm să pierdem acești bani”, a declarat, pentru Cotidianul, analistul economic Adrian Negrescu.
„A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței, să luăm măsurile necesare în beneficiul României și al românilor, nu în beneficiul băieților deștepți”, a spus Oana Gheorghiu, vicepremier pentru reformă, în cadrul conferinței de presă în care a anunțat că opt companii de stat vor fi închise.
Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că există șanse ca premierul Ilie Bolojan să caute susținerea unui guvern minoritar de la partidul AUR.
„Suntem în fața unui exemplu clasic de denaturare a lucrurilor de către politicieni populiști care încearcă să obțină niște avantaje pentru ei înșiși. Să nu ne așteptăm că această retorică va dispărea vreodată sau că vom ajunge în punctul în care să nu mai existe alegători care să se lase înșelați cu astfel de mesaje”, a declarat, pentru Cotidianul, Christian Năsulea, profesor universitar de economie.
„Crescând prețul la aceste componente de energie: energie electrică, gaz metan, combustibil, automat se va duce această creștere în toate celelalte bunuri și servicii, care au nevoie de una sau mai multe din formele acestea de energie”, a explicat, pentru Cotidianul, Adrian Codîrlașu.
„Realitatea crudă care există și în România, și în Voivodina, și în Slovacia și în Ucraina transcarpatică este că maghiarii de acolo susțin în mod istoric Fidesz, dintotdeauna, încă din 1998, de la începutul primului mandat de prim-ministru al lui Viktor Orban”, a explicat, pentru Cotidianul, politologul Cristian Pîrvulescu.
„Cred că raționalizarea ar trebui să înceapă cu zona instituțiilor statului, adică benzina și motorina consumate de diferite ministere, instituții, agenții, inclusiv decontarea transportului parlamentarilor”, a explicat, pentru Cotidianul, experta în energie Eugenia Gusilov, fondatoarea Romanian Energy Center.