„Împrumuturile pe care le face statul român sunt surse de investiții veritabile dacă ele se fac la dobânzi rezonabile. Aici este un canal extrem de fragil pe care anul viitor va trebui să evolueze economia românească”, a declarat, pentru Cotidianul, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

„În România, de peste 30 de ani, domină un curent neoliberal, libertarian, în care dacă propui astfel de măsuri vei fi imediat distrus de opinia publică. Adevărul este că România are printre cele mai mici niveluri de impozitare a averilor mari, veniturilor mari”, a declarat, pentru Cotidianul, politologul Vlad Adamescu, cofondator Politică la minut.

„A fost ca un fel de «Black Friday», zicem noi: «Urcăm prețul motorinei la 11 lei, ca să vindem cu 10 lei». Și cam acolo suntem. Din păcate, această criză nu e numai în România, dar comparativ cu alte state, și aici mă refer la Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Croația, Cehia, Grecia, Polonia, toate au prețuri sub noi. Cum fac ei și nu putem noi?”, a declarat, pentru Cotidianul, Beniamin Lucescu, președintele Federației Operatorilor de Transport din România (FORT).

„Majoritatea consumatorilor au contracte cu preț fix, ceea ce înseamnă că pe perioada contractuală nu se poate modifica prețul, dar sunt niște costuri pe care furnizorii le au și mai devreme sau mai târziu vor trebui să le recupereze din ofertele viitoare de energie”, a declarat, pentru Cotidianul, Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Scăderea consumului ar putea fi, în acest context, un prilej ca România să-și reducă balanța comercială, în condițiile în care consumul a ajuns, în luna iulie a anului 2026, la același nivel cu cel din decembrie 2023.

„Situația este critică la acest moment, vorbim de zeci de mii de tranzacții blocate, care se traduc în zeci chiar sute de milioane de euro pe care toată lumea se aștepta să le încaseze până la sfârșitul lunii iulie”, a declarat, pentru Cotidianul, Bogdan Cosmin Ivan, secretarul general al Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din România.

„Cel mai important factor este că o parte din deficit a fost transferat pe umerii noștri, ca și contribuabili și cumpărători. Plătim mai mult TVA, mai multă acciză, nu mai avem beneficii la facturile de energie, beneficii care erau pe deficit. O parte din succesul reducerii deficitului la 2% în primele șase luni ale anului este și meritul nostru”, a declarat, pentru Cotidianul, economistul Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice.

„Sunt consternat de faptul că guvernul român este atât de pasiv în această situație economică grea pentru poporul român care trebuie să suporte costuri ale benzinei și motorinei mai mari decât în țările occidentale care nu dețin rezerve de țiței”, a declarat, pentru Cotidianul, prof. dr. ing. Dorin Stănică-Ezeanu, profesor la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești.

„Nu poți merge pe un cal alb, să tai în stânga și în dreapta și să faci reforme. Există legislație care pune opreliști, există și forțe potrivnice care vor menținerea unor privilegii și care se opun continuării modernizării. Dar să nu ne imaginăm că modernizarea a început cu Guvernul Bolojan”, a declarat, pentru Cotidianul, președintele Consiliului Fiscal, academicianul Daniel Dăianu.

„Nu uitați că noi am intrat sub FMI de două ori de la revoluție, nu ne mai puteam finanța, practic am dat faliment, cu datorii mult mai mici. Toate poveștile că putem să mai cheltuim bani pe salarii, pe pensii, pe Anghel Saligny sunt pur și simplu imposibile. La nivelul acesta de datorie orice stres care se întâmplă pe piețele financiare te aruncă direct în aer”, a explicat, pentru Cotidianul, economistul Andrei Caramitru. Tema a fost analizată și de președintele CFA România, Adrian Codirlașu.

„De fiecare dată când lipseau niște bani (din primărie n.r.) aceștia se dădeau la rectificările bugetare din septembrie, din decembrie, și toată lumea era mulțumită. S-a creat un obicei. Lumea spunea: «Domne, nu e nicio problemă», că la finalul anului vine o mână caldă care ni se pune pe umăr și care ne încarcă bugetul cu ceea ce ne lipsește”, a declarat, pentru Cotidianul, primarul Municipiului Reșița, Ioan Popa.

„Lupta împotriva economiei subterane trebuie continuată și accelerată. Economia subterană este 13% din PIB în România, în UE media este 7%. Deci pierdem 6% din PIB, 120 de miliarde de lei, un PNRR pe an, doar din cauza asta”, a explicat, pentru Cotidianul, economistul Iancu Guda.

„Să sperăm că această prevedere legală care vine în beneficiul României și românilor nu se va transforma sub nicio formă în vreun avantaj pentru vreun băiat deștept”, spune Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă. 

„Interzicerea listării la bursă a companiilor de stat până la finalul anului viitor este o decizie cu un puternic caracter electoral. Nu are niciun fundament economic”, a declarat, pentru Cotidianul, analistul economic Adrian Negrescu.

Criza politică amplifică riscul ca România să fie retrogradată la „junk”. Radu Nechita, conf. dr. la Facultatea de Studii Europene de la UBB, dezvăluie pentru Cotidianul.ro cum s-ar putea evita acest lucru.

„Inflația de la începutul anului este 3,7%, inflația lunară este 0,5%. De ce spun asta? Pentru că asta arată că 3-4 procente din acest indice de peste 10% vin din taxele introduse la 1 iulie anul trecut: TVA majorat, accize majorate”, a explicat, pentru Cotidianul, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale.

”Statul face cheltuieli, face împrumuturi în numele nostru, dar noi suntem cei ce vor fi nevoiți să acopere costurile acestor împrumuturi și să contribuie cu taxe și impozite pe viitor”.

„În momentul în care folosești briciul lui Occam ca unitate de măsură și cea mai simplă variantă este aceea a uniformizării (…) ne întoarcem în frumoasa epocă comunistă în care salariul mediu de 2.150 de lei era aplicat tuturor categoriilor sociale”, a declarat, pentru Cotidianul, dr. Gabriel Gorun, președintele Societății de Medicină Legală din România.

„Criteriile politice, interesele de partid, interesele de grupuri din interiorul partidului fac ca problematica legată de întărirea apărării și securității naționale să fie amenințată din interiorul nostru, din interiorul sistemului politic. Lucru care nu este permis. Oare istoria îi va ierta pe cei care comit aceste atentate la capabilitățile de apărare a României?”, se întreabă generalul (r) Virgil Bălăceanu, președintele de onoare al Asociației Ofițerilor în Rezervă.

„Scăderea deficitului bugetar este un lucru pozitiv care vine să creioneze perspectiva respectării angajamentului țării noastre de a reduce deficitul bugetar la 6,2% în acest an”, a declarat, pentru Cotidianul, analistul economic Adrian Negrescu.

Din punct de vedere social, bineînțeles că nu este ceva plăcut să ai o stagnare a salariilor și o deteriorare în termeni reali ca urmare a inflației. Dar ne ajută la scăderea inflației”, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Eu cred că dacă își va juca foarte bine cărțile, și poate să o facă în acest moment, cel mai câștigat va fi președintele”, a declarat, pentru Cotidianul, politologul Andrei Țăranu.

O analiză a Asociației Energia Inteligentă arată că România exportă energie electrică pe timp de zi, atunci când nu avem nevoie de ea, iar alte țări precum Bulgaria o importă și stochează în baterii. Seara, când producția națională scade, importăm energia la prețuri de șapte ori mai mari ca bulgarii.

„Nu orice creștere de PIB este sănătoasă și nu orice scădere de PIB este o catastrofă. Noi am avut un PIB artificial umflat de toate aceste pomeni electorale”, a declarat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Radu Nechita.