România, la un an de la măsurile de austeritate. Daniel Dăianu explică meritele și eșecurile Guvernului Bolojan – INTERVIU

În aceste zile de criză politică partidele se luptă pentru putere, însă nimeni nu mai vorbește despre principala boală a economiei românești: deficitul bugetar și datoria publică care poate scăpa de sub control.

România se află în procedură de deficit excesiv încă dinainte de anul pandemiei, iar în anul 2024 s-a ajuns la o foarte gravă criză fiscal-bugetară. Cu o creștere economică de doar 0,8%, România a înregistrat un deficit ESA de 9,3%. Gaura de la bugetul țării a depășit 150 de miliarde de lei, o sumă uriașă, comparabilă cu cheltuielile statului cu plata tuturor salariilor din sectorul public într-un an.

Guvernul a promis reforme și modernizare, a livrat tăieri și austeritate

Pentru a scoate țara din acest haos, partidele pro-europene, adică PSD, PNL, USR și UDMR, au semnat un program de guvernare în care și-au asumat că până în 2030 vor reduce deficitul bugetar la 3% din PIB.

Acest lucru, spuneau politicienii în programul de guvernare, va avea loc prin protejarea ratingului suveran al României, în așa fel încât să nu retrogradăm la „junk”, adică „nerecomandat investițiilor”, să atragem cât mai mulți bani din PNRR, să corectăm problemele dintre veniturile și cheltuielile statului, alături de reducerea cu 20% a cheltuielilor din administrația publică.

„În privința reformelor, eu am fost întotdeauna mai ponderat. Cei care se gândeau că vor avea loc rapid reforme în România, fie că era vorba de reorganizarea administrativă, reducerea masivă de cheltuieli în administrație sau reforme în sectorul companiilor de stat… eu nu am crezut. Structurile sunt greu de modificat peste tot în lume, există o inerție a structurilor.

Nu poți merge pe un cal alb, să tai în stânga și în dreapta și să faci reforme. Există legislație care pune opreliști, există și forțe potrivnice care vor menținerea unor privilegii și care se opun continuării modernizării. Dar să nu ne imaginăm că modernizarea a început cu Guvernul Bolojan.

România este într-un proces de modernizare de când au început reformele, nu de ieri, de azi. Acum este nevoie de o modernizare mai rapidă, de reforme mai adânci, pentru că mediul internațional este foarte nefavorabil, iar viața internațională a devenit «care pe care»”, a declarat, pentru Cotidianul, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Cele mai dure măsuri adoptate de guvernul Bolojan

Cele mai importante măsuri, de consolidare fiscal-bugetară, au fost adoptate încă din primul pachet al Guvernului Bolojan:

• majorarea cotelor TVA de la 19 la 21%, iar a cotelor reduse, de la 5 și 9% la 11%;
• majorarea accizelor la tutun, alcool, carburanți, dar și la produse cu zahăr;
• introducerea plății CASS pentru pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei;
• creșterea taxării și impozitării pentru mediul de afaceri; înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public etc.

Măsurile au avut ca scop creșterea veniturilor statului, în contextul în care guvernele României au majorat taxe și impozite prin celebrele ordonanțe trenuleț, încă de la începutul coaliției PSD – PNL. Însă creșterea veniturilor nu a ținut pasul cu creșterea cheltuielilor, cauzată în principal de majorarea salariilor din sectorul public și reforma pensiilor.

Daniel Dăianu este de părere că principalul merit al Guvernului Bolojan este că a început corecția pe buget.

„Puteau să nu fie întreprinse reforme structurale și dacă aveai disciplină fiscal-bugetară, aveai deficite mici, România nu era obligată să recurgă la măsuri atât de dure și costisitoare pentru cetățeni, pentru mediul de afaceri.

Acesta este marele merit al Guvernului Bolojan și eu zic că ar fi fost meritul oricărui alt guvern care s-ar fi aflat în situația de la mijlocul anului 2025. Am terminat 2024 cu un deficit mai mare de 9% din PIB, reforma pensiilor presupunea că în anul 2025 s-ar fi așezat o povară adițională pe bugetul public, pentru că pensiile ar fi fost mărite pentru întreg anul (față de 2024, când impactul reformei pensiilor a fost calculat începând cu luna septembrie n.r.).

Corecția era o necesitate absolută, ne îndreptam cu pași foarte rapizi către o retrogradare a riscului suveran, chiar dacă România nu intra în faliment pentru că suntem stat membru al UE, însă costurile de finanțare și refinanțare ar fi urcat mult și am fi fost obligați, fără un pachet de asistență financiară, să avem o corecție mult mai dureroasă, pe care este greu să o ilustrăm”, spune Daniel Dăianu.

Meritul Guvernului Bolojan nu este că a majorat TVA-ul și că a impozitat pensiile, ci că prin măsuri nepopulare a reușit să reducă deficitul. După ani de zile în care am avut cel mai mare deficit din UE, România se apropie în 2026 de un deficit bugetar care va fi probabil inferior cifrelor pentru Ungaria și Polonia.

Reformele din PNRR care cresc cheltuielile statului

Un alt merit al Guvernului Bolojan este încercarea de a salva cât mai mulți bani din PNRR. Guvernul a renegociat cu Comisia Europeană PNRR în așa fel încât să salveze cât mai mulți bani gratis, fonduri nerambursabile pentru țara noastră. Cu toate acestea, încă riscăm să pierdem miliarde de euro, bani esențiali pentru a atinge ținta de deficit pentru 2026.

Gaura de la bugetul țării ar trebui să scadă până la 6% din PIB anul acesta, o corecție bugetară uriașă, de zeci de miliarde de lei. Însă au fost legi incluse în PNRR, precum reforma pensiilor și legea salarizării unitare, care cresc povara pe bugetul statului. Legea salarizării unitare, promisă încă din anul 2023, de la protestele profesorilor, a fost lăsată pe ultima sută de metri.

„Această lege a fost mulți ani pe mesele celor de la Ministerul Muncii, se cunoștea ce implică această lege, se știa că de fapt, introducerea ei ar fi adăugat o altă povară pe bugetul public. Această lege, la fel ca legea pensiilor, este necesară. Dar cei din guvernul României, alături de Comisia Europeană, nu au corelat treburile. Pentru România, vitală era disciplina fiscală și evitarea unor deficite foarte mari. Introducerea reformei pensiilor, la fel ca introducerea legii salarizării unitare, venea cu poveri, cu greutăți mari pentru bugetul public.

Noi și așa avem deficite mari, cu cel record din 2024. De ce spun record? Și în 2009, când am avut deficit foarte mare, și în anul pandemiei, au fost cauze care explicau de ce am avut asemenea vârfuri ale deficitelor bugetare. Deficitul din 2024 nu se poate justifica. Au fost cauze electorale, au fost cauze politice, urmau runde de alegeri, urma reforma pensiilor, dar nu trebuia introdusă așa cum s-a întâmplat, cu impact sever asupra bugetului public.

Nu putea fi evitată această corecție fiscal-bugetară și introducerea reformei pensiilor și a salarizării unitare complică această misiune, deoarece se adaugă cheltuieli permanente la buget, nu sunt cheltuieli temporare. Noi trebuie să echilibrăm bugetul între venituri permanente și cheltuieli permanente. Aici a existat o miopie și din partea Comisiei Europene.

Guvernele României au fost neglijente și au ignorat problema deficitului bugetar, problema nivelului foarte jos al veniturilor bugetare, în special al celor fiscale, dar Comisia Europeană nu a acordat atenție înlănțuirii în timp a introducerii acestor reforme, care complicau corecția fiscal-bugetară. Pentru că atunci când s-a gândit PNRR-ul nu s-a imaginat și traiectoria corecției fiscal-bugetare”, explică Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Inițial, legea salarizării unitare nu trebuia, conform discuțiilor cu Comisia Europeană, să fie introdusă înainte ca deficitul bugetar să fi ajuns la cel mult 5% din PIB. Dar deficitul din 2024 a depășit orice închipuire.

Salvarea României de la retrogradarea la „junk”: „Nu vom fi retrogradați! Agențiile de rating au două motive principale să nu retrogradeze România”

După un an electoral în care guvernul a aruncat cu zeci de miliarde de lei în primari și șefi de consilii județene, după anularea alegerilor prezidențiale și finala electorală dintre Nicușor Dan și George Simion, după demisia premierului Marcel Ciolacu și creșterea cursului valutar leu – euro, România risca să fie retrogradată la „junk”, adică să ajungem o țară „nerecomandată investițiilor”.

„Noi, pentru o lungă perioadă de timp, nu am înțeles că țara are nevoie de un echilibru bugetar care nu înseamnă numai o cifră anume, ci pe cicluri, să ai niște deficite care să fie ușor finanțabile, în așa fel încât să nu scape de sub control datoria publică. Am ajuns în 2025, un an tare aiuritor, deoarece a venit după anul electoral cu mult politic, cu ignorarea problematicii economice, iar Guvernul Bolojan nu a avut ce să facă.

România era cu spatele la zid, dar și guvernul era cu spatele la zid. Trebuia să se adopte o serie de măsuri. Măsurile au fost corecte în ceea ce privește corecția deficitului bugetar și faptul că pachetul a conținut creșteri de taxe și impozite a fost inevitabil. S-a procedat în mod optim. Nu puteam să reducem cheltuielile bugetare pentru anii 2025 și 2026 cu 3 puncte procentuale din PIB”, a declarat Daniel Dăianu, așa cum au cerut unii.

Pentru că populația și mediul de afaceri au fost supuse acestui șoc care a dus la creșterea inflației, scăderea puterii de cumpărare și a consumului, cu perspectiva unei recesiuni la finalul anului 2026, șansele României de retrogradare au scăzut. Asta pentru că agențiile de rating și investitorii sunt mult mai interesați de stabilitatea politică și, mai ales, de reducerea deficitului bugetar decât de numele și partidele care guvernează România.

„Nu vom fi retrogradați! Agențiile de rating au două motive principale să nu retrogradeze România: a avut loc această corecție fiscal-bugetară de amploare, care va continua, și doi, una este să retrogradezi o țară de la «recomandat pentru investiții»  la «recomandat pentru investiții» cu o notă mai mică, și este altceva să trimiți o țară de la «recomandat pentru investiții» într-o zonă de «nerecomandat». Nu există argumente să faci așa ceva României.

Nota României o primim, în primul rând, în funcție de acest deficit. Reformele se pot face, mai mult mai sau mai puțin. Însă deficitele sunt cauzate de populism, de demagogie, de prostie”, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care a publicat recent cartea „Crizele și tentația autoritaristă”.

La lansarea cărții, Daniel Dăianu a mărturisit că în discuțiile cu investitorii străini cele mai dese întrebări primite sunt: „Va continua consolidarea fiscal-bugetară?” și „Veți rămâne blocați sau veți avea stabilitate politică?”. Deocamdată pare că guvernul nu renunță la politicile de consolidare fiscală, însă stabilitatea politică și lipsa unui guvern cu puteri depline a devenit principala problemă a României în acest moment.

Daniel Dăianu: Instabilitatea politică nu ajută România în fața agențiilor de rating – INTERVIU

Măsuri nepopulare care au lăsat răni adânci

Programul de consolidare fiscal-bugetară a fost și principalul motiv pentru care coaliția de guvernare s-a rupt. Politicile Guvernului Bolojan au fost de multe ori extrem de drastice și au lovit puternic în categoriile vulnerabile, în cele defavorizate.

Un stat mai suplu, cu cheltuieli mai mici, a însemnat pentru premier și reducerea numărului de burse școlare, pierderea unor facilități acordate veteranilor de război și persoanelor cu dizabilități, impozitarea mamelor care se află în concediul de creștere al copilului, impozitarea pensiilor de peste 3.000 de lei. În paralel, guvernul a renunțat la plafonarea tarifelor la energie electrică și a redus sprijinul acordat pensionarilor prin programul de tichete pentru alimente. În același timp, unificarea cotelor reduse de TVA la 11% a dus la creșterea prețurilor la alimentele de bază și medicamente.

În ultimul an, românii au simțit că au dus greul austerității în spate, în timp ce conducerea țării și politicienii nu au suferit deloc. Multe din aceste măsuri puteau fi evitate dacă guvernul reușea să combată mai eficient evaziunea și să reducă gap-ul de TVA, în urma căruia pierdem anual peste 30 de miliarde de lei. Alte voci au propus un tratament neoliberal pentru economie, de tăiere abruptă a salariilor și posturilor din sectorul public.

Căderea Guvernului Bolojan putea fi evitată

„Avem sănătatea subfinanțată, avem educație subfinanțată, avem blocate posturi în spitale, iar spitalele cer personal. Vă dați seama ce situație este în anumite domenii din sectorul public… iar unii vorbeau așa de tăieri de cheltuieli. Sunt două sectoare ale cheltuielilor publice care pot consemna diminuări: administrația centrală și locală, dar vedeți ce lupte se duc, și cheltuielile de capital, care includ și achizițiile de armament, unde pot fi făcute unele tăieri.

Creșterea foarte mare a veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună era o fantezie, nu se putea face în mod rapid. Mulți vorbesc, dar realitatea este alta: este foarte greu să crești masiv, rapid, veniturile din colectare, printr-o extindere a bazei de impozitare și combaterea evaziunii și optimizărilor fiscale. Guvernul a fost obligat să crească taxe și impozite. A crescut TVA-ul de la 19% la 21%, bineînțeles că oamenii au acuzat această înăsprire a regimului fiscal, o creștere a inflației, mediul de afaceri a resimțit măsurile pentru că economia a încetinit mai mult. (…)

Guvernul a operat modificări și la bursele școlarilor… Nu toți elevii trebuie să primească burse, dar măsura nu i-a afectat numai pe școlari, ci și pe familii.

Guvernul a deschis mult prea multe fronturi. Ca să câștigi un război, nu deschizi atât de multe fronturi. Același lucru se poate spune și în problema veteranilor. Aici trebuia mai multă atenție și poate că și domnul Bolojan trebuia să fie mai flexibil pentru că nu toate propunerile care au venit din partea PSD-ului trebuiau date la o parte.

Putea fi evitată căderea Guvernului Bolojan. Acum vedem că s-a deschis o cutie a pandorei, e multă vânzoleală politică, dezordine, toți pun în față linii roșii, se vorbește despre alegeri anticipate… ai zice că țara nu mai este guvernată sau nu mai este guvernabilă. Țara este guvernată pentru că avem guvern interimar, administrațiile publice, cu toate minusurile, fac mult din ceea ce trebuie, și cu PNRR-ul se lucrează în pofida controversei cu salarizarea unitară. Bugetul se bizuie pe aceste miliarde de euro din PNRR. (…)

Bolojan este o mână forte, are avantaje acest stil, dar are și dezavantaje. Trebuie să fii mai flexibil, viața politică nu este totuși armată”, este de părere Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu: Guvernul Bolojan nu ar fi trebuit să cadă – INTERVIU