Profesorul Silviu Rogobete, despre raportul de la Cotroceni și un posibil „suveranism soft”: „Patriotismul sănătos este absolut esențial”

Cum funcționează grupul de reflecție de la Cotroceni

Cotidianul: Ce și-a propus și ce își propune raportul emis de grupul de lucru de la Cotroceni, în contextul controversei create în societate legată de felul în care a fost construit acest raport?

Silviu Rogobete: Raportul este rezultatul muncii unui grup de reflecție strategică „România – UE”, al administrației prezidențiale. Este un grup format la inițiativa administrației prezidențiale, inițiat de consilierul prezidențial, profesorul Valentin Naumescu. 

Grupul funcționează deja de câteva luni bune. Acest raport este, cred, al patrulea, dar vine după alte trei rapoarte. În acest grup se abordează diverse teme legate de România, de politica națională din perspectiva națiunii, a integrării europene și a apartenenței noastre ca stat, apartenență consimțită prin Constituția României, la Uniunea Europeană.

Temele au fost diverse. De data aceasta s-a mers pe o discuție legată de identitatea națională și identitatea europeană, pe de-o parte, și provocarea populismului, pe de altă parte, o chestiune cu care se confruntă nu doar România, ci toate statele membre ale Uniunii Europene. 

De obicei, cei care ajung să fie raportori sunt oameni din interiorul grupului care au expertiză în domeniu, care au lucrat și lucrează în domeniul respectiv. Însă rolul meu și al colegului Sergiu Mișcoiu, în acest caz, a fost să sintetizăm răspunsurile oferite de 13 participanți la un chestionar. Am trimis în prealabil cinci întrebări membrilor întregului grup.

Întrebările au fost transmise mai multor persoane, dintre care unele au ales să răspundă. Nu au fost trimise individual, ci au fost trimise, cred eu, nu m-am ocupat personal de acest aspect, prin biroul domnului Naumescu, către posibilii actori care puteau răspunde la ele. 

Ulterior, noi am adunat răspunsurile, liniile dominante ale acestora, funcționând pe principiul Chatham House Rule – principiul potrivit căruia ceea ce se discută poate fi promovat în spațiul public, însă nu se prezintă cine a spus ce. 

Este regula clasică a grupurilor de acest gen, tocmai pentru a-i încuraja pe oameni să vorbească mai liber. În acest sens, scopul nu a fost altul decât acela de a vedea ce au de spus specialiștii cu care administrația prezidențială a fost în contact pe această temă.

„Raportul nu a fost conceput pentru a crea o mișcare politică”

Nu am nicio cunoștință despre vreo intenție de a crea o nouă mișcare sau de a deturna acest grup de reflecție care, până de curând, din câte am înțeles, a inclus participanți din toate zonele de gândire, reprezentând o gamă variată de perspective ideologice. 

Tocmai asta m-a atras și pe mine la acest grup. Am văzut acolo oameni care veneau din stânga, din dreapta, din centru, deci era un grup neomogen din punct de vedere ideologic. 

Nu s-a pus niciodată problema construirii unei mișcări. Am văzut ce a apărut în presă și, urmărind în mod firesc ce s-a întâmplat în jurul acestui document, vă confirm ferm că nu a fost niciodată cazul. Eu, cel puțin, nu am avut niciodată cunoștință că aș participa la construcția unei platforme. Departe de noi o asemenea intenție, cel puțin în ceea ce mă privește, și cred că și în ceea ce îi privește pe colegii mei. Și, evident, nici intențiile acestui grup nu au fost acestea.

Cred că documentul de sinteză prezintă o perspectivă foarte echilibrată. Cred că acesta este cel mai important lucru. Este un think tank, nu știu dacă formal sau informal, în jurul președinției, dar care ar putea juca, ca orice think tank, fie rolul de a populariza studii academice riguroase, fie pe cel de a genera idei care să servească drept ipoteze de cercetare.

Noi am ales acum a doua variantă: am stimulat idei. Sper că ceea ce s-a întâmplat, ceea ce scrie în acest raport, devine ipoteză de cercetare pentru cei care doresc să verifice dacă lucrurile stau așa sau nu. Pentru că, așa cum spuneam, s-au ridicat acolo niște probleme, niște idei care nu pot fi ocolite.

„Identitatea națională și cea europeană nu se exclud”

Cotidianul: Dacă ar fi să rezumați în două-trei idei, care sunt cele mai importante lucruri desprinse din raport pe care societatea românească trebuie să le știe, să le aibă în vedere și să le dezbată intens de acum încolo?

Silviu Rogobete: Probabil cel mai important punct este ideea că cetățenia europeană, așa cum este definită în interiorul Uniunii Europene, și cetățenia națională, ambele cuprinse în Constituția României, nu formează un joc cu sumă zero, în care, dacă ești un cetățean european mai bun, ești automat un cetățean român mai slab, sau invers. Dimpotrivă, sunt niște cercuri concentrice, niște identități care se suprapun și care sunt în formare, nu sunt un dat ultimativ, care nu mai poate fi modificat.

Este un construct identitar care se consolidează în timp, iar acest document mai scoate în evidență faptul că, pentru asta, nu este suficientă doar creșterea economică, dezvoltarea financiară sau bunurile materiale. Este nevoie și de o dezvoltare culturală, la nivel identitar. Trebuie să învățăm să ne cultivăm cele două identități în mod egal și echilibrat, nu una în detrimentul celeilalte.

Există și o concluzie legată de recuperarea patriotismului de către forțele democratice. Autorii raportului consideră că este o eroare tactică ca acest discurs al patriotismului să fie abandonat, noțiune pe care o definim foarte clar și o separăm de noțiunea de suveranism, așa cum este el perceput acum în societate.

„Patriotismul este compatibil cu proiectul european”

Cotidianul: Asta ar însemna că, pentru a lupta cu aceste curente populiste și antieuropene, partidele democratice nu trebuie să ignore componenta patriotică din discurs?

Silviu Rogobete: Patriotismul sănătos este absolut esențial. Este o marcă identitară solidă, construită în timp, în istorie, și ea nu trebuie pusă la negociere împotriva cetățeniei europene și a devotamentului pentru ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și cetățenia europeană. Cele două trebuie să meargă concentric și să se consolideze reciproc.

O Uniune Europeană a unor națiuni puternice și, în același timp, deschise spre a coabita din ce în ce mai profund, nu doar la nivelul integrării socio-economice, ci și la nivel cultural, cred că este un deziderat care va consolida atât identitatea națională, cât și identitatea de cetățean al Uniunii Europene. 

Pentru că aici trebuie să reținem: nu vorbim doar despre o Europă culturală sau economică, ci despre o entitate politico-juridică, care ne conferă drepturi, dar și obligații. Această formă de devotament – de „allegiance”, cum s-ar spune în engleză – față de cele două forme de cetățenie trebuie cultivată coerent de factorii responsabili, atât la nivel național, cât și la nivelul politico-juridic al Uniunii Europene și al Comisiei Europene.

„Combaterea extremismului nu se poate baza exclusiv pe sancțiuni”

Cotidianul: Există o concluzie legată de combaterea extremismului prin idei, nu prin instrumente penale. Au existat voci care au interpretat această concluzie ca venind în sprijinul discursului președintelui Nicușor Dan, care s-a opus parțial Legii Vexler. Ce ați vrut să spuneți cu această concluzie?

Silviu Rogobete: Absolut, absolut nu! În niciun caz discuția noastră nu a mers în această direcție sau răspunsurile primite la întrebări nu au mers în această direcție. A fost subliniat faptul că sistemul juridic, singur, nu este suficient. Este nevoie de cultură, este nevoie de o cultivare a respectului față de lege, ca parte identitară. Discuția nu a fost, în principal, una juridică, ci una identitară.

Cotidianul: Deci nu se exclud instrumentele penale, spuneți doar că nu sunt suficiente, aceasta este ideea?

Silviu Rogobete: Da, absolut. Nu punem în niciun fel accentul pe forme ilegale sau pe forme juridice slabe, de dragul cuiva. Este pur și simplu ideea că nu este suficient un sistem coercitiv pentru a construi o identitate solidă. Nu trebuie să acționezi de frica legii.

A fost un sistem soft, o idee soft, dacă vreți. E posibil să fi rămas niște portițe care pot fi manipulate politic, dar nu aceasta a fost intenția.

Cotidianul: În ce sens spuneți că au rămas niște portițe care pot fi manipulate politic? Adică nu au fost explicate cum trebuie?

Silviu Rogobete: Tocmai asta este, poate că puteam să spunem mai clar ceea ce v-am spus acum: nu este suficientă spaima de lege, frica de lege. Trebuie să existe altceva. Tocmai pentru că discuția este despre identitate, trebuie să fie vorba despre o creștere naturală, o dezvoltare naturală a unei identități. De exemplu: să nu arunci gunoiul pe stradă nu de frică că iei amendă, ci pentru că e urât să arunci gunoiul pe stradă.

„Nu știm ce viață vor avea ideile din raport”

Cotidianul: S-a speculat, de asemenea, că acesta este un raport care ar putea sta la baza unei ideologii de „suveranism soft”, pe care să o preia fie un nou partid din cercul prezidențial, fie partidele care există acum, astfel încât această temă să nu mai fie lăsată doar în mâna partidelor radicale și populiste. Ar putea servi acest document ca un asemenea instrument? Nu neapărat pentru un partid nou – spuneați că nu este cazul, ci pentru partidele pro-europene deja constituite. Este conceptul de suveranism soft corect, util? Ar putea fi el reprezentat de acest raport?

Silviu Rogobete: Eu sunt profesor universitar, scriu cărți, articole. Viața unui document pe care îl elaborezi nu mai poți s-o controlezi de acolo încolo, nu știu ce se va întâmpla cu el, are propria lui viață, nu știm.

Intenția noastră, cu siguranță, nu a fost să construim o nouă platformă politică sau să pregătim o altă platformă politică. Dimpotrivă, a fost modul natural în care lucrează un think tank într-o societate democratică. De aici mai departe, ce se întâmplă cu ideile emise din interiorul unor think tank-uri de acest gen nu mai putem controla noi. Ne scapă, într-un fel, de sub control, și nu este intenția noastră să le controlăm.

Chiar nu știu ce pot să spun despre ce se va întâmpla cu ideile care apar acolo. Sper că vor fi preluate și analizate serios și nepartizan. Dar, dincolo de asta, cine se va folosi de ele, de ce și în ce fel? E ca atunci când scrii cărți și nu știi după aceea dacă lumea se bucură de ele sau nu.

Este un think tank care emite idei. Mai departe, ce fac factorii decidenți, factorii care observă, nu mai depinde de noi. Categoric, noi nu controlăm acest proces sau această decizie. Și nu acesta este scopul unui think tank.

Cine sunt autorii raportului „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”

• Teodor Baconschi | ambasador
• Dumitru Chisăliță | președinte, Asociația Energia Inteligentă
• Adrian-Gabriel Corpădean | conf. univ. dr., decan, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (UBB)
• Sergiu Mișcoiu | prof. univ. dr., director, Centrul de Cooperări Internaționale, UBB
  Raluca Moldovan | conf. univ. dr., Facultatea de Studii Europene, UBB
• Adrian Papahagi | prof. univ. dr., Facultatea de Litere, UBB
• Ovidiu Pecican | prof. univ. dr., UBB
• Dorin Popescu | președinte, Asociația Casa Mării Negre
• Antonia Pup | asistent universitar, Universitatea Georgetown din Washington
• Silviu Rogobete | prof. univ. dr., director, Școala Doctorală de Filosofie, Sociologie și Științe Politice, Universitatea de Vest Timișoara
• Mihai Sebe | coordonator relații interinstituționale, Institutul European din România
• Remus Ștefureac | președinte-director general al Institutului de Cercetări Sociologice INSCOP
• Sever Voinescu | redactor-șef, Dilema Veche

EXCLUSIV Consilierul lui Nicușor Dan, Valentin Naumescu, despre raportul de la Cotroceni: „Nu are legătură cu vreo platformă politică”