EXCLUSIV Consilierul lui Nicușor Dan, Valentin Naumescu, despre raportul de la Cotroceni: „Nu are legătură cu vreo platformă politică”

Cotidianul: Acest raport emis de grupul de la Cotroceni, deși este al patrulea, practic a conștientizat parcă întreaga opinie publică asupra faptului că acest grup există. Și au fost foarte multe speculații…

Valentin Naumescu: Este un lucru foarte bun, până la urmă, că tema a suscitat interes. Noi asta ne-am și dorit, să aibă impact public, să se discute despre raport. Și, în mare parte, autorii lui sunt foarte mulțumiți de impactul pe care l-a avut.

Raportul a fost prezentat președintelui României. În general, rapoartele sunt destinate președintelui. În acest caz, însă, autorii au dorit și și-au dat toți acordul pentru publicarea raportului. Au existat și speculații legate de asta, pentru că, de regulă, rapoartele nu sunt destinate publicului larg. Deci acesta are un statut special, tocmai pentru că a fost destinat publicului.

Faptul că unii spun că este „prea puțină Europă” în acest raport, iar alții spun că este „prea multă Europă” în dauna elementului național, ne arată că suntem unde trebuie, cu un raport rațional, moderat și echilibrat. Acesta este rezultatul sintezei opiniilor celor 13 contributori, specialiști independenți de Administrația Prezidențială. Nu am intervenit sub nicio formă asupra activității lor.

Interpretarea raportului ca o platformă de „suveranism soft” pentru o viitoare mișcare politică. Cum răspunde consilierul prezidențial

Cotidianul: Au apărut multe interpretări ale acestui raport, domnule Naumescu, și aș vrea să vă întreb dacă ele sunt corecte sau nu. Există voci care spun că acest raport ar putea fi punctul de plecare pentru o mișcare care apoi s-ar putea transforma într-un partid prezidențial, având la bază o nouă ideologie de „suveranism soft”. Adică să ocupe acea parte a eșichierului politic care acum este lăsată partidelor radicale și populiste. Nu vorbește nimeni despre noțiuni precum națiune, patriotism, mai toți se feresc, și, practic, acest electorat rămâne al AUR-ului și al altor partide mai radicale. Ar putea fi corectă această premisă, ar putea raportul să ducă la o astfel de platformă ideologică?

Valentin Naumescu: În calitatea în care mă aflu, de consilier prezidențial, nu pot să fac niciun fel de comentarii cu privire la necesitatea sau oportunitatea unor noi proiecte politice în România. Dar, cu siguranță, nimic din activitatea grupului de reflecție strategică „România în UE” nu are legătură cu vreo eventuală idee sau proiect de a construi o nouă platformă politică.

Concluzia centrală: compatibilitatea deplină dintre identitatea națională și cea europeană

Cotidianul: În ceea ce privește concluziile raportului, ne puteți spune care sunt, să zicem, cele mai importante 2-3 idei pentru public, care trebuie reținute și dezbătute în societate de acum încolo, legate de conexiunea dintre identitatea națională și cea europeană?

Valentin Naumescu: Cred că cea mai importantă concluzie a raportului este deplina compatibilitate care există între identitatea națională și identitatea europeană. Aceasta este, de fapt, una dintre ideile în jurul cărora s-a creat consens în rândul celor 13 contributori. Adică, a fi un bun român, un patriot, în cazul nostru, dar concluzia se poate extinde și la alte națiuni, nu este deloc incompatibil cu a fi un bun european, cu a susține identitatea europeană și binele european.

Pe de o parte, vorbim de mai multe tipuri de identități europene: vorbim de o identitate cultural-civilizațională, în sens larg, așa cum este numită în raport, dar și de o identitate civică, sau civic-politică, dată de cetățenia europeană. Cu toții, ca cetățeni europeni, avem o serie de beneficii pe care le cunoaștem foarte bine, date de pașaportul european și de alte drepturi, beneficii și libertăți prevăzute în tratatele Uniunii Europene.

Încă o dată, nu există nicio incompatibilitate și niciun conflict, altul decât cel creat și alimentat continuu de forțele politice populiste, radical-naționaliste, antieuropene, care încearcă să speculeze, să creeze confuzie și să inventeze o falsă și artificială îndepărtare între cele două identități absolut firești ale cetățenilor români și, prin extensie, ale celor europeni.

Recuperarea patriotismului de către forțele democratice

Cotidianul: Mai spune raportul ceva despre recuperarea patriotismului de către forțele democratice. Adică raportul arată că este o eroare tactică pentru partidele democratice, bănuiesc că la asta se referă „forțele democratice” din raport, să abandoneze discursul legat de patriotism și de națiune și să-l lase doar în mâinile partidelor radicale. Acum noțiunea de suveranism a devenit o noțiune peiorativă, când până mai ieri, sau chiar și astăzi, în Constituție, este un principiu de bază. Care este scopul acestei concluzii?

Valentin Naumescu: Este într-adevăr o concluzie majoră. Nu am raportul în fața mea acum, dar cred că este formulată în jurul ideii de recuperare a patriotismului de către forțele democratice pro-europene. Ideea pe care au observat-o autorii este că, din păcate, poate a fost o neglijență, poate a fost un stereotip, un clișeu pe care mulți l-au lăsat să se rostogolească și să crească în spațiul public, s-a ajuns să se creadă că despre patriotism și despre identitatea națională nu vorbesc decât forțele anti-UE sau forțele extremiste, radical-naționaliste.

Iată că nu este așa și foarte bine arată autorii acest lucru. Sunt mulți oameni responsabili care pot fi patrioți, fiind în același timp susținători ai Uniunii Europene. Iar cuvinte precum patriotism, identitate națională, interes național, care, nu știu din ce motiv, au părut, un timp, tabu pentru unii lideri politici din zona pro-europeană, din zona pro-Vest, trebuie în mod firesc să-și facă loc, să-și regăsească locul care li se cuvine în discursul politic. Și nu doar în discurs, nu e vorba doar să vorbim, ci și să acționăm concret, pragmatic, prin politici, în interesul public.

Combaterea extremismului prin idei, nu prin legi și legătura cu Nicușor Dan

Cotidianul: A existat o concluzie care a generat foarte multă vâlvă – combaterea extremismului prin idei, nu prin instrumente penale. Sunt voci care spun că această idee ar putea servi teoriei președintelui Nicușor Dan, care s-a opus parțial legii Vexler, și că acest raport ar fi un instrument prin care președintele să justifice de ce nu este de acord cu o lege mai dură, care să combată legionarismul și alte tendințe xenofobe, antisemite. Care a fost intenția din spatele acelei concluzii?

Valentin Naumescu: Ca titlu general, sigur, avem aici toate contribuțiile autorilor, sunt aproape 50 de pagini de contribuții. Nu știu cui i-a aparținut ideea care a fost preluată în raport. Din nou: ce face un raport de sinteză, așa cum îi arată și denumirea? Face o sinteză, un rezumat al ideilor celor 13 contributori. Asta înseamnă că probabil unul dintre cei 13 a formulat această idee, și este dreptul lor, ca experți independenți, să formuleze idei pe care noi, administrația prezidențială, în mod evident, nu le comentăm. Sincer, nu știu cui îi aparține.

Pe de altă parte, nu doar că nu știu, dar funcționăm în acest grup de reflecție strategică sub protecția regulilor Chatham House. Adică nu dezvăluim identitatea celor care au formulat anumite idei. Grupul nu este secret, în mod evident – iată, unul dintre rapoarte a fost adus la cunoștința publicului. Dar nu putem acum să spunem cine anume a formulat o idee sau alta. Eu, personal, în acest moment, chiar nu știu, pentru că nu am toate cele 50 de pagini în fața mea.

Dar vă asigur de onestitatea celor doi coraportori, profesori universitari, și a tuturor celor 13 autori: nu s-a intervenit sub nicio formă din partea administrației, nu mai vorbesc, evident, din partea președintelui, asupra contribuțiilor.

Ei au primit întrebările în scris, cu câteva săptămâni înainte. Cei care au dorit au răspuns. Sunt mai mulți membri în grup și, de fiecare dată, doar o parte răspund, în funcție de timpul de care dispun și de expertiza pe care o au. În cazul acesta au răspuns 13 membri. Iar cei doi coraportori au întocmit un raport de sinteză, care a fost prezentat președintelui și apoi dezbătut pe 22 iulie.

Ce face președintele cu aceste rapoarte

Cotidianul: Care este menirea acestor rapoarte pentru președinte? Ce face președintele cu ele? Cum le folosește?

Valentin Naumescu: Domnul președinte este foarte interesat de aceste rapoarte. Nu doar că le citește cu multă atenție, dar cere detalii de multe ori, fie separat, fie în plenul discuțiilor din grupul România–UE. De asemenea, adresează întrebări specifice, legate de preocupările domniei sale, de prioritățile sau îngrijorările pe care le are.

Adresează întrebări pornind de la aceste rapoarte: cum se poate face un anumit lucru, cum au procedat alte țări, care sunt experiențele altor state, dacă pot fi făcute comparații cu alte contexte istorice. Sunt multe întrebări de interes absolut firesc pentru un președinte care se documentează și care dorește să-și crească baza de informare tocmai prin acest format consultativ cu experți neguvernamentali, pentru că aceasta este ideea fundamentală a grupului.

Sigur că un președinte dispune de expertiză instituțională, oferită de instituții, de ministere, de guvern, de departamentele de specialitate. Dar, atunci când am propus înființarea acestui grup, domnul președinte a fost absolut de acord și încântat de idee – aceea de a se consulta și cu experți din zona neguvernamentală.

Experți independenți, care au tocmai acest mare avantaj: acela de a nu fi în slujba sau de a nu urma agenda unei instituții. O parte, sau cea mai mare parte, sunt universitari, alții vin din zona think tank-urilor, sunt oameni de cultură, intelectuali publici. Deci nu există nici cea mai mică urmă de îndoială în privința independenței acestor voci consacrate ale societății românești.

Câteva idei din raportul grupului de lucru de la Cotroceni

Raportul a fost lansat de Grupul de Reflecție Strategică „România în UE”, coordonat de prof. Sergiu Mișcoiu și prof. Silviu Rogobete, pe baza contribuțiilor unui grup de intelectuali, diplomați și cercetători. 

Documentul urmărește relația dintre identitatea națională și cea europeană, în contextul ascensiunii curentelor populiste. Ideea centrală care traversează tot raportul este că cele două identități „nu se exclud, ci se pot consolida reciproc”.

Autorii avertizează asupra riscului politizării: discursul populist „reduce o identitate complexă la câteva simboluri” și creează opoziții artificiale. Concluzia acestei părți este propunerea unui patriotism civic.

Concluzia este că formula corectă rămâne „unitatea care păstrează diferențele, nu uniformitatea care le șterge.”

În raport sunt prezentate câteva date dintr-un sondaj INSCOP, din ianuarie 2026. 

• 69,1% dintre români vor renegocierea unor condiții mai favorabile în UE,
• doar 11,2% susțin ieșirea, 
• 54,9% cred că viața le-ar fi mai grea dacă UE s-ar desființa

Raportul conchide că atașamentul românilor pare a fi „pragmatic și condiționat, nu internalizat identitar” — un pro-europenism „prin calcul, nu prin convingere.”

Raportul tratează și cauzele apariției curentelor populiste. Cauza profundă identificată este o criză structurală a reprezentării democratice. „Populismul vorbește limbajul emoțiilor, iar Uniunea Europeană vorbește adesea limbajul administrației.”

România este descrisă ca fiind printre cele mai proeuropene societăți din UE, cu referire la alegerile prezidențiale din 2025, unde familia suveranistă a obținut 46,4% în turul doi, dar coaliția proeuropeană a câștigat cu 53,6%.

Recomandări despre ce trebuie să facă România

Măsurile propuse pentru prevenirea derivelor ultraidentitare:

• Buna guvernare, descrisă drept „cea mai bună politică împotriva radicalizării”
• Reducerea inegalităților sociale și teritoriale
• Educație civică și media, considerată „cea mai importantă politică de securitate democratică”
• Educație istorică matură, care să includă și episoadele incomode

O altă recomandare este „recuperarea patriotismului de către forțele democratice”. Autorii consideră o „eroare tactică” abandonarea acestui discurs.

Nu în ultimul rând, concluzia care a stârnit poate cea mai mare rumoare în rândul societății civile, „combaterea extremismului prin idei, nu prin instrumente penale”. 

Afirmarea României ca actor influent în UE, printr-un model bazat pe patru piloni: competiție, cooperare, cooptare și coordonare

Cine sunt autorii raportului „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”

• Teodor Baconschi | ambasador
• Dumitru Chisăliță | președinte, Asociația Energia Inteligentă
• Adrian-Gabriel Corpădean | conf. univ. dr., decan, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (UBB)
• Sergiu Mișcoiu | prof. univ. dr., director, Centrul de Cooperări Internaționale, UBB
  Raluca Moldovan | conf. univ. dr., Facultatea de Studii Europene, UBB
• Adrian Papahagi | prof. univ. dr., Facultatea de Litere, UBB
• Ovidiu Pecican | prof. univ. dr., UBB
• Dorin Popescu | președinte, Asociația Casa Mării Negre
• Antonia Pup | asistent universitar, Universitatea Georgetown din Washington
• Silviu Rogobete | prof. univ. dr., director, Școala Doctorală de Filosofie, Sociologie și Științe Politice, Universitatea de Vest Timișoara
• Mihai Sebe | coordonator relații interinstituționale, Institutul European din România
• Remus Ștefureac | președinte-director general al Institutului de Cercetări Sociologice INSCOP
• Sever Voinescu | redactor-șef, Dilema Veche

Cum funcționează grupul de lucru

Valentin Naumescu a precizat, pentru Cotidianul, că grupul de lucru are în total 27 de membri permanenți. Dar pentru fiecare raport, acestea fiind de regulă lunare, sunt invitați mulți alți experți din domeniile dezbătute.

Listă membri RUE – iulie 2026

Cotidianul va publica în curând un interviu și cu unul dintre coraportori – Silviu Rogobete, prof. univ. dr., director Școala Doctorală de Filosofie, Sociologie și Științe Politice, Universitatea de Vest Timișoara.