Datoria publică pe cap de locuitor a ajuns la 13.500 de euro. Andrei Caramitru: „Nu mai avem bani de pomeni”. Ce spune Adrian Codirlașu

Datoria publică a României a crescut rapid în ultimii ani din cauza deficitelor bugetare. De la o datorie de 500 de miliarde de lei în 2020 am ajuns la peste 1.300 miliarde de lei în 2026, iar datoria pe cap de locuitor a ajuns la 13.500 de euro. Analiștii economici contactați de Cotidianul sunt de părere că România riscă să intre într-o criză financiară profundă, cu risc de incapacitate de plată, dacă problema datoriei publice, cât și a deficitelor bugetare, nu va fi rezolvată în următorii ani.

Problema deficitelor bugetare uriașe din ultimii ani și creșterea abruptă a gradului de îndatorare al României sunt legate. Cu scopul de a le livra alegătorilor cât mai multe motive pentru a fi votați din nou, politicienii de la guvernare au împărțit bani cu nemiluita către primării și consilii județene care au început mii de șantiere, în ultimii ani, la nivel național.

Baiul este că acești bani nu au apărut de nicăieri. Mulți au fost împrumutați de pe piețele internaționale sau de la populație, prin titluri de stat. Iar nota de plată pentru împrumuturile din trecut este usturătoare pentru întreaga țară – 60 de miliarde de lei vom plăti anul acesta numai dobânzi la împrumuturile din trecut. Sunt suficienți bani pentru a plăti câteva luni bune salariile și pensiile de la stat. Cu 60 de miliarde de lei guvernul putea indexa cu 10% toate pensiile și salariile din România și i-ar mai fi rămas bani.

Cu un necesar de finanțare de peste 275 miliarde de lei în 2026, datoria publică nu are nicio șansă să scadă în viitorul apropiat. Conform metodologiei UE, datoria publică a României a trecut de 60% din PIB și am înregistrat, în ultimul an, una dintre cele mai abrupte creșteri ale gradului de îndatorare.

Avem o datorie publică mai scumpă decât a Italiei și Franței

Marea problemă a României este că plata dobânzilor la datoria publică ne costă mai mult decât îi costă pe alții o datorie de 120% din PIB.

„Problema este atât nivelul datoriei publice, cât și viteza cu care s-a ajuns la acest nivel. În câțiva ani am trecut de la 20% datorie publică în PIB la 60%. Declanșatorul a fost COVID-ul, perioada aceea în care s-au cheltuit foarte mulți bani, după deficitele enorme care au început cu guvernul Ciolacu. Ce înseamnă datorie de 60% din PIB? Că este peste nivelul de la Maastricht și că am depășit gradul de îndatorare al Germaniei.

Uitați-vă la cât sunt dobânzile în zona euro și cât sunt dobânzile la lei. Când ai o monedă cu dobânzi duble, acești 60% reprezintă echivalentul a 120% datorie în zona euro”, a declarat, pentru Cotidianul, economistul Andrei Caramitru.

„Această datorie publică, ca și cost, este extrem de ridicată. Trebuie să ne uităm la dobânzile pe care le plătește România la datoria publică și vedem că sunt duble față de cele plătite de Franța, Italia, Grecia. Prin urmare, pe noi, 60% datorie publică în PIB ne costă cât o costă pe Franța, pe Grecia, pe Italia, 120% datorie publică în PIB. Ca și costuri, suntem acolo, peste 100% în PIB, adică la un nivel nesustenabil”, a declarat, pentru Cotidianul, Adrian Codirlașu, președintele CFA România.

De ce crește atât de rapid datoria publică?

„A apărut o analiză de la UE care a făcut o proiecție pe 10 ani. Ei spuneau că chiar dacă reușim să scădem în timp deficitul, în 10 ani vom ajunge la 90% din PIB datorie publică. Practic, datoria ta crește ca procent din PIB când deficitul este mai mare decât creșterea economică. Dacă ai creștere economică de 5% și ai un deficit de 3%, economia crește mai mult decât gradul de îndatorare. Când nu ai creștere economică și ai totuși deficite, în momentul acela ești într-un ciclu distructiv, în care datoria crește până când nu mai poți să o plătești”, spune Andrei Caramitru.

Asta s-a întâmplat mai ales începând cu guvernarea PSD – PNL, Ciucă și Ciolacu, în care deficitele bugetare au ajuns să fie mai mari decât creșterea economică. Dezastrul bugetar a avut loc în 2024, când România a înregistrat o creștere economică de 0,8% și un deficit bugetar de 9,3%. Toți banii pompați în economie s-au dus pe consum, mai ales pe importuri.

Împrumuturile și veniturile crescute artificial au dus la creșterea economiilor europene, de unde importăm bunuri și servicii, în timp ce pe plan local, economia a început să șubrezească. Fenomenul a continuat și în timpul guvernului Bolojan, când economia a înregistrat un avans de 0,6%, iar deficitul bugetar a ajuns la 7,7%. O datorie publică din ce în ce mai mare pune o presiune uriașă și pe deficit, din cauza dobânzilor foarte mari.

Datoria uriașă ne poate băga în faliment

„Pe lângă datorie contează și dobânzile și dacă te poți finanța. Nu uitați că noi am intrat sub FMI de două ori de la revoluție, nu ne mai puteam finanța, practic am dat faliment, cu datorii mult mai mici. Toate poveștile că putem să mai cheltuim bani pe salarii, pe pensii, pe Anghel Saligny sunt pur și simplu imposibile. La nivelul acesta de datorie orice stres care se întâmplă pe piețele financiare te aruncă direct în aer. Devii nefinanțabil direct și cu sute de miliarde datorii pe care nu poți să le plătești. Deci nici acum, nici peste 2, 3, 5 ani nu vom mai avea spațiu fiscal să dăm pomeni, oricine ar fi la guvern. De acum încolo trebuie să facem chiar reforme pe bune, nu avem încotro, oricât s-ar enerva sindicatele și politicienii”, spune economistul Andrei Caramitru.

Datoria publică foarte mare crește și riscul de retrogradare al României în ceea ce privește ratingul suveran. Deocamdată ne aflăm pe ultima treaptă a țărilor „recomandate investițiilor”, dar cu perspectivă negativă. Dacă primim un brânci de la agențiile de rating și ajungem în „junk”, adică în zona „nerecomandată investițiilor”, efectul va fi devastator pentru economie.
„Riscul pentru angajați și pensionari este să cădem în «junk». Se tot aude de căderea în «junk».

Ce înseamnă asta pentru omul simplu? Avem cazul Grecia, care a căzut în junk și incapacitate de plată, iar un caz mai recent este Turcia, care a căzut în junk în 2017. În Turcia, după ce au căzut în junk, salariul mediu și pensia medie au scăzut în cinci ani la jumătate, în euro. Deci -50% prin devalorizarea monedei. Asta s-a întâmplat în cinci ani și încă nu și-au revenit. În Grecia, salariul mediu a scăzut cu 25% și au ajuns la șomaj de 27%, după cinci ani. Nu și-au revenit la nivelul de dinainte de criză nici după 15 ani.

Problema nu mai este «cum dublăm, triplăm salariile?», problema este «cum facem să nu le înjumătățim?». Mie îmi pare rău să o spun, dar în momentul în care crești pensiile cu 40% în 2024, fără nicio bază, și salariile la stat cu 20%, ai crescut din pix salariile la stat și pensiile, cu niște bani care nu sunt bazați pe nimic. Acei bani vor fi mâncați prin inflație. Se mai spune că scade consumul. Este foarte bine! Noi consumăm mult mai mult decât producem, cam cu 10%. Noi lună de lună consumăm cu 10% mai mult, iar ca să ne echilibrăm, consumul trebuie să scadă cu 10%. Deocamdată a scăzut cu 5%”, a declarat, pentru Cotidianul, Andrei Caramitru.

România are nevoie de investiții care să producă bani

Un mare scandal politic izbucnit încă din primele luni ale premierului Ilie Bolojan la Palatul Victoria a fost legat de investițiile susținute din bani de la Guvern. Multe investiții au fost amânate în ultimii ani și în loc să fie realizate pe fonduri europene, ele au fost salvate cu bani de la guvern. Bani pe care executivul i-a împrumutat în numele tuturor românilor. La fel s-a întâmplat și cu investițiile asociate programului Anghel Saligny. Din acest motiv, nu orice investiție poate fi bună pentru economie, spun specialiștii.

„Ca să creștem economia, asta nu înțeleg politicienii, nu o crești cu cheltuieli de la stat, care sunt pavele, copaci sau săli de sport în sate. O investiție produce bani. Pavelele și sala de sport din sate nu produc bani, ci doar datoria pe care o încasezi când o construiești. Singurul mod este ca investițiile să fie în firme private, în fabrici, companii și servicii, ca să-ți crească PIB-ul. Uitați-vă la cele mai bogate țări din lume, precum Singapore, Elveția, Germania, ele au deficite zero. Și le țin zero ca banii care sunt creați în economie să nu fie supți în finanțarea deficitelor publice”, spune Andrei Caramitru.

Ce poate face guvernul pentru a reduce datoria publică?

Scenariul în care datoria publică a României o să scadă pe viitor este puțin plauzibil. Prognozele FMI arată că vom ajunge în următorii cinci ani la o datorie de 70% din PIB, iar în următorii 10 ani am putea ajunge până la 90% datorie în PIB.

„Această datorie publică ridicată ne poate duce într-o situație de criză financiară, iar într-o criză financiară, toți vom fi afectați”, spune Adrian Codirlașu. Președintele CFA România este de părere că există două modalități prin care datoria publică poate să scadă: prin inflație sau prin reducerea deficitului:

„Cum a procedat Guvernul (pentru a reduce datoria n.r.)? Prin inflație. Prin inflație am plătit toți datoria, fără să ne dăm seama. Datoria rămâne în lei, la o valoare fixă, PIB-ul în lei se expandează datorită inflației, iar când ne raportăm la PIB, datoria publică iese sub 60%. Acesta este principalul motiv pentru care niciun guvern român nu vrea ca România să intre în zona euro, pentru că nu ar mai putea face lucrul acesta, să paseze prin inflație, către consumator, costul datoriei publice. Cel mai greu mod și care ar fi corect față de populație și îl încearcă guvernul actual este reducerea datoriei publice prin reducerea deficitului bugetar”, explică Adrian Codirlașu.

În timp ce în majoritatea statelor din zona euro datoria publică raportată la PIB scade, în România se înregistrează printre cele mai abrupte creșteri ale gradului de îndatorare.

„Devine imposibil să nu intrăm în zona euro. Dacă ajungem la datorie spre 90%, cu dobânzi mult mai mari decât în zona euro, este total nesustenabil. Trebuie urgent să începem să discutăm aderarea la zona euro, pentru că riscul de colaps pe stil Venezuela sau Grecia este imens. S-a terminat petrecerea. (…)

Dacă ne uităm în UE vedem că datoria publică medie a scăzut ca procent din PIB după COVID. Tot ce trebuie să se întâmple este să crească economia mai mult decât ai deficit. Dacă ai deficit 2%, trebuie să-ți crească economia cu 4%. În acel moment îți scade datoria cu 2% din PIB. Dacă tu continui să investești din deficite către economie, datoria va crește până la faliment. Cheltuielile statului trebuie oprite, mai ales unde este risipă, trebuie prioritizate investițiile care au sens. Are sens să faci autostrăzi, să investești în infrastructura critică, să investești în energie, dar nu are sens să arunci cu bani din Anghel Saligny în localități depopulate doar ca să se fure de acolo”, spune Andrei Caramitru.