Războiul dronelor sub umbra Marelui Urs. Presa rusă relativizează responsabilitatea Moscovei

Agențiile și publicațiile centrale au preluat aproape imediat cele trei măsuri principale ale Bucureștiului, precum convocarea ambasadorului, îndepărtarea unui angajat al Ambasadei Rusiei și chemarea ambasadorului român pentru consultări.

TASS a publicat știrea sub titlul „România a anunțat expulzarea unui diplomat rus”. Relatarea este predominant factuală și reproduce poziția Bucureștiului, fără a accepta însă explicit concluzia privind proveniența rusească a dronelor. 

RIA Novosti a mers mai departe în contestarea atribuirii. Agenția a relatat că ambasadorului i-au fost prezentate fragmentele aparatului, dar a introdus atât în rezumatul articolului, cât și în corpul textului formularea „Nu sunt prezentate dovezi că drona ar fi putut aparține Rusiei”. RIA menționează totuși termenul de cinci zile, nota verbală și chemarea ambasadorului român pentru consultări. Astfel, faptele diplomatice sunt acceptate, dar cauza lor este prezentată drept insuficient demonstrată. 

RBC, publicație cu profil economic și politic, a avut una dintre relatările mai echilibrate. A consemnat convocarea lui Lipaev, declararea unui angajat drept persona non grata și chemarea ambasadorului României. Publicația folosește însă formule de distanțare precum „potrivit afirmațiilor Bucureștiului” și amintește că autoritățile ruse au negat anterior implicarea în incidente similare. RBC introduce, de asemenea, în context episodul unei drone maritime ucrainene descoperite în zona Constanței, relativizând astfel caracterul exclusiv rusesc al amenințărilor din Marea Neagră. 

Lenta.ru a publicat o știre scurtă, preluată în principal de la RIA Novosti. Titlul vorbește despre expulzarea unui diplomat „din cauza incidentului cu o dronă”, fără să folosească sintagma „dronă rusească”. Publicația enumeră măsurile diplomatice, dar nu menționează concluzia anchetei Parchetului român asupra provenienței componentelor. 

Și mai evidentă este alegerea lexicală a publicației Vzgliad. Aceasta scrie că Bucureștiul a luat măsura după lichidarea unor aparate de zbor neidentificate deasupra României. Dispare astfel atât termenul Shahed, cât și referirea la Federația Rusă. Evenimentul este prezentat ca un incident cu ținte neidentificate, urmat de o decizie politică românească. 

NEWS.ru reproduce inițial comunicatul Bucureștiului, dar schimbă apoi cadrul discuției. După prezentarea expulzării, publicația introduce declarațiile unui comentator român care acuză conducerea de la București că urmează necondiționat politica Bruxellesului și că folosește escaladarea pentru a ascunde problemele interne ale Uniunii Europene. Legătura nu este una tehnică, ci ideologică, iar reacția României este împinsă spre narațiunea unei țări lipsite de autonomie strategică. 

În cursul serii a apărut și răspunsul ambasadorului Vladimir Lipaev. Gazeta.ru, citând TASS, a relatat că diplomatul a numit protestul României o „înscenare propagandistică”. El a susținut că demersul Bucureștiului ar urmări să împiedice viitoare lovituri rusești asupra porturilor ucrainene, despre care afirmă că ar fi utilizate pentru transportarea armamentului NATO prin România. În acest punct, discursul trece de la negarea provenienței dronei la justificarea atacurilor rusești și la acuzarea indirectă a României de participare la aprovizionarea militară a Ucrainei.

Presa locală. Sankt Petersburg privește cazul prin prisma războiului consular

Subiectul a fost preluat și de presa regională, mai ales de publicațiile din Sankt Petersburg. Interesul local este explicabil, având în vedere închiderea Consulatului General al României din oraș este una dintre etapele recente ale deteriorării relațiilor diplomatice dintre București și Moscova.

Fontanka, una dintre cele mai importante publicații din Sankt Petersburg, a publicat articolul „România expulzează un diplomat rus”. Știrea are doar câteva paragrafe și citează Bloomberg. Dronele sunt descrise vag drept aparate implicate în conflictul ucrainean, fără a fi prezentate drept rusești. Nu sunt menționate fragmentele arătate ambasadorului, concluziile Parchetului sau chemarea ambasadorului României pentru consultări. 

Peterburgski Dnevnik oferă mai multe informații, dar păstrează formula prudentă potrivit căreia cele trei drone sunt rusești doar în opinia Bucureștiului. Publicația menționează nota verbală, termenul de cinci zile și chemarea ambasadorului român. La final, face legătura cu încetarea activității Consulatului General al României din Sankt Petersburg, conectând actuala criză cu seria de represalii diplomatice dintre cele două state. 

Cea mai completă relatare regională apare în Forpost Severo-Zapad. Publicația precizează că ambasadorului i-au fost prezentate fragmentele dronei și că, potrivit anchetei oficiale a Parchetului român, acestea au origine rusească. Sunt prezentate toate măsurile, precum protestul oficial, plecarea diplomatului în cinci zile, chemarea ambasadorului român și coordonarea viitoare cu NATO și Uniunea Europeană. Totuși, articolul încheie prin amintirea declarației anterioare a lui Vladimir Putin, care pusese la îndoială originea rusească a altui aparat căzut în România. 

Presa de specialitate, de la ironie la narațiuni geopolitice

Revista Profil descrie convocarea, nota verbală, termenul de cinci zile, chemarea ambasadorului român și prezentarea fragmentelor. Cu toate acestea, textul afirmă imediat că nu au fost prezentate dovezi privind apartenența dronei la Rusia. Apare astfel o contradicție editorială: publicația recunoaște că fragmentele au fost arătate diplomatului, dar ignoră informația Bucureștiului potrivit căreia proveniența lor fusese stabilită de anchetatori. Articolul mai amintește legea română care permite doborârea dronelor și consolidarea monitorizării NATO. 

BFM.ru, publicație specializată în economie și afaceri, oferă cel mai amplu context diplomatic. Pe lângă măsurile din 27 iulie, BFM amintește că România l-a expulzat în mai pe consulul general rus și a închis Consulatul Rusiei de la Constanța, după lovirea unui bloc din Galați. Publicația amintește apoi convocarea ambasadorului român la MAE rus, măsurile de retorsiune ale Moscovei și închiderea Consulatului României din Sankt Petersburg. Din această perspectivă, decizia din 27 iulie nu este un episod izolat, ci o nouă treaptă în degradarea relațiilor bilaterale. 

Cel mai agresiv registru apare la portalul geopolitic EADaily. În cursul dimineții, acesta a minimalizat convocarea prin titlul „În România s-au hotărât să-și exprime nemulțumirea față de Rusia”. Articolul oferă totuși o cronologie relativ exactă a celor trei interceptări și admite că expertiza română a identificat primul aparat ca aparținând unui tip de dronă utilizat de Rusia. 

După anunțarea expulzării, EADaily și-a schimbat tonul. Noul titlu a fost: „Drona dumneavoastră? Nu este? Nu contează: România expulzează un diplomat rus”. Textul afirmă categoric că nu există dovezi, deși menționează că fragmentele au fost prezentate ambasadorului.

Publicația introduce apoi Republica Moldova și pune sub semnul întrebării autenticitatea unor incidente anterioare cu drone, folosind ghilimele ironice și speculații despre modul în care aparatele ar fi ajuns pe acoperișuri. Astfel, cazul românesc este legat de o narațiune regională mai amplă, mai exact că România și Republica Moldova ar fabrica sau exagera incidente pentru a alimenta o presupusă campanie antirusească.