Curtea Supremă avertizează Parlamentul că Legea salarizării ar fi afectată de vicii de constituționalitate

În fapt, este un avertisment lansat Parlamentului în care Curtea Supremă – condusă de Lia Savonea, în conflict deschis cu Guvernul Bolojan – susține că Legea salarizării ar fi afectată de vicii de constituționalitate și de legalitate încă de la inițierea sa. Mai mult, amenință cu sesizarea CCR pentru oricare dintre articolele sale, nu doar […]

Curtea Supremă avertizează Parlamentul că Legea salarizării ar fi afectată de vicii de constituționalitate

Lia Savonea - șefa ÎCCJ FOTO Arhivă ICCJ

În fapt, este un avertisment lansat Parlamentului în care Curtea Supremă – condusă de Lia Savonea, în conflict deschis cu Guvernul Bolojan – susține că Legea salarizării ar fi afectată de vicii de constituționalitate și de legalitate încă de la inițierea sa. Mai mult, amenință cu sesizarea CCR pentru oricare dintre articolele sale, nu doar […]

Curtea Supremă îi cere „preventiv” Camerei Deputaților ca procedura privind proiectul Legii salarizării bugetarilor să se desfășoare „cu respectarea strictă a Constituției și a regulilor care guvernează procesul legislativ”.

În fapt, este un avertisment lansat Parlamentului în care Curtea Supremă – condusă de Lia Savonea, în conflict deschis cu Guvernul Bolojan – susține că Legea salarizării ar fi afectată de vicii de constituționalitate și de legalitate încă de la inițierea sa. Mai mult, amenință cu sesizarea CCR pentru oricare dintre articolele sale, nu doar pentru cele care îi privesc pe magistrați.

Înalta Curte de Casație și Justiție spune, într-un comunicat remis presei luni, că demersul său a fost determinat de existența unor „serioase probleme de constituționalitate care afectează chiar procedura de elaborare și promovare a proiectului de lege”.

Curtea Supremă se îndoiește de „competența constituțională” a unor membri ai Guvernului

În acest context, Înalta Curte a arătat că proiectul a fost elaborat și promovat într-o perioadă în care „există probleme privind competența constituțională a unor membri ai Guvernului de a exercita atribuțiile aferente funcției”.

Această situație, spune comunicatul Curții Supreme, „ridică serioase îndoieli asupra validității procedurii parcurse și asupra posibilității ca aceasta să constituie fundamentul unei inițiative legislative conforme Constituției”, se mai spune în comunicat.

Aceste „vicii”, spune instanța supremă, nu pot fi înlăturate prin simpla continuare a procedurii parlamentare, întrucât ele privesc chiar legalitatea și constituționalitatea etapei de inițiere a proiectului.

Ce probleme de constituționalitate spune Curtea Supremă că ar avea proiectul

Înalta Curte indică, printre „numeroasele” probleme de constituționalitate pe care le ridică soluțiile legislative propuse”:

  • afectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat,
  • încălcarea independenței autorității judecătorești,
  • nerespectarea principiilor egalității în drepturi, securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității
  • lipsa clarității și predictibilității legii.

Înalta Curte de Casație și Justiție precizează că rolul său constituțional nu este acela de a apăra interesele unei singure categorii profesionale, ci de a contribui la garantarea supremației Constituției și a statului de drept.

Curtea Supremă amenință cu sesizarea CCR

Dacă legea va fi adoptată fără remedierea acestor „deficiențe”, Înalta Curte spune că va sesiza Curtea Constituțională a României cu toate dispozițiile pe care le apreciază ca fiind contrare Constituției.

„O asemenea sesizare nu va privi exclusiv dispozițiile referitoare la magistrați, ci toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare”, spune Curtea Supremă.

Înalta Curte de Casație și Justiție spune că va exercita integral prerogativa conferită de Constituție de a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la toate dispozițiile legii care încalcă Legea fundamentală, indiferent de categoria profesională afectată.

Proces Curtea Supremă – Guvern

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor din cauza neplății drepturilor salariale restante, fondurile fiind redirecționate. Tensiunile sunt amplificate de noua lege a salarizării și de amânările în reformele din PNRR, afectând direct magistrații.

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat săptămâna trecută decizia în procesul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Noul termen a fost stabilit pentru data de 6 august. Miza dosarului este de aproximativ 4,8 miliarde de lei, aproximativ 1 miliard de euro, iar hotărârea instanței supreme este definitivă.

Procesul a început la sfârșitul lunii martie, după ce ÎCCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor. Instanța supremă a reclamat „refuzul nejustificat” al Executivului de a aloca banii necesari pentru plata unor drepturi salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

Citește și:

Deznodământul privind banii magistraților, amânat din nou. Procesul Guvern-ÎCCJ continuă

Proces de 5,2 miliarde de lei. Lia Savonea cere Guvernului plata restanțelor salariale ale magistraților. Verdictul, amânat

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.