Cum explică BNR inflația de 11%? Dan Suciu: „Scăderea deficitului are efecte dezinflaționiste”

Inflația a ajuns la 11%, un nivel aproape dublu față de luna mai a anului trecut, dar Dan Suciu, de la BNR, vine cu vești bune.

Mai întâi cauzele. De vină ar fi o mulțime de factori – liberalizarea tarifelor la energie electrică, majorarea cotelor de TVA, a accizelor, dar și războiul din Orientul Mijlociu.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, spune că inflația o să scadă treptat în această vară și se va apropia de 6% în luna decembrie. Însă nu există nicio garanție că evenimente externe sau chiar măsuri politice interne nu vor duce la creșterea inflației, din nou.

România este din nou campioana Uniunii Europene când vine vorba de inflație

Datele Institutului Național de Statistică arată că viteza cu care cresc prețurile s-a dublat în ultimul an, de la 5,5% în mai 2025 la 10,9% în mai 2026. Cel mai mult s-au scumpit serviciile, cu 13,5%, urmate de mărfurile nealimentare, 12,5% și cele alimentare, 6,7%. Datele INS arată că energia electrică s-a scumpit cu 55,5%, iar benzina și motorina s-au scumpit, în urma războiului din Orientul Mijlociu dar și a majorărilor de accize, cu 30,5%, respectiv 36 de procente.

Banca Națională a României vorbește despre o „cocoașă” inflaționistă temporară și spune că ne putem aștepta la scăderea treptată a inflației. Asta nu înseamnă că alimentele se vor ieftini. Prețul lor va continua să crească, însă într-un ritm mai lent.

„Conform efectului de bază, luna iulie va fi ultima lună în care vom avea inflație de peste 10% în termeni anualizați. Ne vom întoarce la o inflație care e mai aproape de realitate, de la începutul anului scumpirile sunt pe un indice de 3,7%. Cifra de 10-11% este incorectă pentru că cuprinde în ea și nivelul de taxare care va dispărea odată ce se împlinește anul și nu va mai apărea în calculul anualizat al inflației. Este important să nu mai existe motoare de creștere suplimentară a inflației așa cum a fost criza combustibililor generată de războiul din Orientul Mijlociu”, a explicat, pentru Cotidianul, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Inflația o să scadă spre 6%

Banca Națională a României și-a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului de la 3,9% la 5,5%. Inflația a crescut cu un punct procentual doar în lunile martie și aprilie, ca efect al războiului din Orientul Mijlociu, motiv pentru care indicele a depășit pragul de 10%. Cei mai afectați de inflație sunt românii cu venituri mici și pensionarii care au veniturile înghețate, deoarece banii și-au pierdut din valoare și oamenii simt în fiecare zi acest lucru.

„Asta este realitatea inflației, erodează din puterea de cumpărare a banilor. Dar depinde foarte mult din ce perspectivă se întâmplă fenomenul acesta de erodare. Poate veni din ofertă, adică din produse care sunt mai scumpe din cauza unor factori pe care îi putem identifica foarte clar, cum a fost criza de produse alimentare, de combustibili, criza energetică. Toate acestea au fost cauzate de prețuri mai mari la nivelul acestor mărfuri sau poate veni din cererea de produse, adică din salarii mai mari.

Suntem în situația în care prețurile au crescut din cauze globale, criza de energie și combustibili, și din păcate sunt cauze mult mai greu de atenuat decât cele interne. Suntem într-un context internațional complicat, cu crize multiple, care pentru orice societate și economie devin greu de gestionat. Dacă mai adăugăm și cauze interne, cum ar fi cele legate de taxe, suntem într-o situație foarte nefericită și greu de gestionat doar prin instrumente de dobândă”, spune Dan Suciu.

Ce trebuie să facă viitorul guvern ca inflația să scadă

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale spune că pe termen scurt, Guvernul poate adopta politici precum plafonarea adaosului comercial la alimente pentru a reduce inflația. Însă această măsură nu va asigura pe termen lung stabilitatea prețurilor. Specialiștii au avertizat încă de la început că plafonarea alimentelor de bază va avea efecte asupra inflației în contextul în care prețurile au crescut la unele bunuri de consum, precum detergenții, mai mult decât era de așteptat.

Pentru a reduce inflația pe termen lung viitorul Guvern ar trebui să continue politicile de consolidare fiscal-bugetară. În contextul în care nu mai există spațiu de majorare a taxelor și impozitelor, viitorul executiv ar trebui să taie din cheltuielile bugetare.

„Pe termen scurt, orice măsură de control al prețului poate avea efecte, dar nu cred că pot să fie consistente pe termen lung, să contribuie la scăderea inflației. Singura măsură care poate contribui consistent la scăderea inflației este ca deficitul să scadă. Asta înseamnă să nu mai apară bani suplimentari în piață din împrumuturile pe care le face statul, ca să pună presiune și pe latura cererii, nu numai pe cea a ofertei asupra inflației.

Scăderea deficitului are evident efecte dezinflaționiste și de aceea este bine să continuăm această politică pe care am început-o anul trecut, de a reduce deficitul bugetar, și să culegem și roadele acestei politici în perioada următoare”, a declarat Dan Suciu.