„O lipsă totală de creier energetic”. Cum a ajuns România să importe energie de șapte ori mai scumpă ca Bulgaria

Cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o capacitate de producție de 700 MW, sunt închise, iar România importă cantități record de energie electrică în fiecare zi. Pe timpul zilei, când producția din surse regenerabile este ridicată, țara noastră exportă energie electrică la prețuri foarte mici. Seara, când consumul de energie crește, ajungem să importăm cantități foarte mari de energie, de peste 2.000 MW.

România a ajuns în situația în care chiar dacă importă mult mai multă energie decât Bulgaria, o face la costuri mai mari. O soluție la această problemă ar putea fi stocarea surplusului de energie pe timp de zi, în așa fel încât ea să fie eliberată seara, când consumul crește, în sistemul energetic național. Bulgarii au implementat această soluție și au ajuns să aibă o capacitate de stocare de opt ori mai mare ca a României, în condițiile în care consumul lor zilnic este la jumătate față de al României, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

„Producem mult, exportăm această energie la cine poate să o consume sau să o stocheze și importăm de la cine poate să ne ofere atunci când avem nevoie. Este o mostră clară a modului haotic și a lipsei de viziune și management de dezvoltare, de închidere și dezvoltare a unor noi capacități de producție.

Bulgaria stă mult mai bine decât noi. Are o capacitate de stocare inteligentă față de capacitatea reactivă pe care am dezvoltat-o noi. Avem o capacitate de stocare care este de opt ori mai mică în România, în condițiile în care avem aproape dublu consumul și producția din surse volatile, regenerabile. Asta arată lipsa totală de creier energetic în ceea ce ne privește. Este o situație tehnică, nu a fost influențată de o companie sau alta, ci de managementul prost”, explică, pentru Cotidianul, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Am ajuns să importăm peste 2.000 MW

Datele analizei arată că în luna aprilie, pe timpul zilei, când producția din surse regenerabile era mare, România exporta energie cu 50 de euro/MWh în medie, iar seara o importa cu 250 de euro/MWh, de cinci ori mai scumpă. Situația s-ar putea agrava din cauza închiderii reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Importurile României au crescut semnificativ din cauza acestui fenomen. Seara, consumul de energie electrică ajunge la 6.850 MW, iar producția la 4.500 MW. Asta înseamnă o diferență de 2.300 MW pe care România trebuie să o importe pentru a acoperi consumul.

„În momentul de față suntem într-o situație foarte delicată – oprirea celor două reactoare de la Cernavodă care asigurau 25% din necesarul de energie al României și aveam o energie sincronă, stabilă, care făcea mult mai ușor de condus sistemul energetic național.

Nu putem să discutăm de o problemă profundă legată de lipsa cantităților. Ne găsim într-o perioadă a anului favorabilă, în care hidraulicitatea este relativ mare comparativ cu alte luni din an, consumul nu e foarte mare. Ar trebui să existe o reală îngrijorare, din punctul meu de vedere, în ceea ce privește prețurile. Acest deficit mare în piață va veni la pachet cu necesitatea unor importuri de energie electrică care vor avea prețuri semnificativ mai mari decât în lunile anterioare”, spune Dumitru Chisăliță.

Lipsa energiei electrice nucleare se simte și pe timp de zi. Duminică, în jurul orei 11:30, România consuma 4.250 de MW, în condițiile în care producția era de 3.876 MW. Cele mai mari surse de producție a energiei electrice sunt cele regenerabile: eolian 1.100 MW, hidro 900 MW, fotovoltaic 780 MW, urmate de hidrocarburi cu 550 MW și cărbune, 510 MW.

Cum pot fi afectate prețurile de la raft

Cele două reactoare de la Cernavodă nu ar trebui să stea închise mai mult de trei săptămâni, iar impactul acestei situații să nu se resimtă în prețurile de la raft. Însă dacă această situație se va prelungi, mai ales începând cu data de 1 ianuarie 2027, când reactorul I de la Cernavodă intră în revizie pentru minimum 2 ani, România ar putea ajunge în situația în care să depindă de importurile scumpe de energie.

„Dacă vrem să stocăm energia în baterii și s-ar face la nivel național un program prin care toți cei cu panouri fotovoltaice să-și pună baterii, iar statul să le dea o subvenție de 20-30-40%, asta ar însemna ca statul să-și facă o stație de stocare imensă, la nivel național, pe banii prosumatorilor”, spune Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că în bugetul de anul acesta al Administrației Fondului pentru Mediu se află 400 de milioane de lei pentru un program național de stocare cu baterii. „Pentru 2026, punem un accent mai mare pe soluțiile de stocare (baterii), nu doar pe producție. Răspundem astfel creșterii masive a numărului de prosumatori și presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție”, a scris ministrul într-o postare pe rețelele de socializare.

Retailerii spun că prețurile ridicate la energie vor afecta cu siguranță și prețurile de la raft, din magazine.

„Noi, ca retaileri, avem o mulțime de camere frigorifice și linii frigorifice. În toate magazinele au crescut ca număr și suprafață vitrinele de produse refrigerate, vitrinele de produse congelate, noi vindem foarte mult refrigerat și congelat. Sunt foarte multe produse care trebuie să stea la temperatură controlată. Asta înseamnă costuri mai mari cu energia, deci prețuri mai mari la raft. În spatele nostru sunt distribuitorii, producătorii, procesatorii, pe tot lanțul acesta trebuie ca produsul să stea refrigerat, la temperatură optimă. Orice variație a prețului energiei o vom vedea la raft”, a declarat, pentru Cotidianul, Feliciu Paraschiv.

CITEȘTE ȘI

Inflația a ajuns la 10,7%, iar PIB-ul a scăzut al treilea trimestru consecutiv. Economist: „Clasa politică ne-a păcălit”