Incidente violente în ziua votului din Serbia. Partidul de guvernare susține că mama fostului premier Vucic ar fi fost agresată pe stradă

Votul de duminică a început deja cu incidente serioase: la unele secții de vot au fost raportate incidente cu saci și plicuri transportate ilegal, în timp ce la altele au izbucnit deja primele violențe.

În cartierul Novo Naselje din Novi Sad, o echipă mobilă de monitorizare a alegerilor a observat mai multe persoane care transportau saci și plicuri, motiv pentru care a fost chemată poliția.

Potrivit publicației 021.rs, la fața locului se află polițiști, mai mulți bărbați, echipe mobile de monitorizare și studenți.

De asemenea, unii cetățeni susțin că au fost amenințați.

Intervenții ale poliției în ziua votului

Aceeași publicație relatează că poliția a intervenit în jurul orei 13:00 și pe strada Temerinska, iar agenția Beta a aflat, din surse neoficiale, că ar fi fost folosit și spray iritant cu piper.

O intervenție anterioară a fost înregistrată în jurul orei 10:00, pe strada Lasla Gala, unde fusese semnalată prezența unor persoane necunoscute care se adunaseră într-un local, existând suspiciuni de cumpărare a voturilor.

Mai mulți bărbați au fost escortați afară din clădire, dar nu se știe ce se afla în interiorul localului, precizează 021.rs.

Poliția a intervenit și pe strada Radnicika. Mai mulți agenți se află în apropierea clădirii care găzduiește Centrul Cultural pentru Copii din Novi Sad și liceul E-gimnazija, însă deocamdată nu există informații despre motivul intervenției.

Mama lui Vucic, agresată pe stradă

Angelina Vucici, mama fostului președinte sârb Aleksandar Vucici, ar fi fost agresată la Belgrad, capitala Serbiei. Conform TodayPress TV, incidentul a fost semnalat de Partidul Progresist Sârb (SNS), aflat la guvernare.

Conform declarațiilor reprezentanților partidului, mai mulți tineri ar fi îmbrâncit-o pe Angelina Vucici în timp ce aceasta se întorcea de la piața Kalenici, ar fi strigat la ea și i-ar fi rupt sacoșele cu cumpărături pe care le transporta. În urma incidentului, femeia a contactat poliția.

Chiar și așa, informațiile despre presupusul atac nu au fost confirmate din surse independente.

Atacatori mascați au bătut un grup de tineri în fața unei secții de vot

În fața Școlii Agricole din Panciova, unde se află o secție de votare, a izbucnit o bătaie în timpul căreia au fost folosite torțe și bâte. În înregistrările video distribuite pe rețelele sociale se vede cum un grup de tineri, dintre care unii poartă glugi, șepci și măști pe față, atacă un alt grup, potrivit publicației nova.rs.

În imaginile publicate de presa locală, unul dintre tinerii atacați apare rănit, având sânge pe față. Înregistrarea a fost distribuită și de Marinika Tepici, care a declarat că „băieții tocmai ieșiseră de la vot când au fost atacați de o hoardă înarmată cu bâte și torțe”.

În unele imagini, atacatorii apar atacând cu dispozitive pirotehnice observatorii „Listei Studenților” din Panciova. Mai multe persoane au fost lovite în zona capului, iar poliția sârbă a intervenit la fața locului.

Lista Studențească: un adversar fără lider

Lista Studențească este principala forță de opoziție din aceste alegeri. Ea a apărut din mișcarea studențească și este formată din 250 de candidați, număr egal cu numărul de locuri din Adunarea Națională. Lista nu are un lider unic și funcționează pe baza unei conduceri colective, un element neobișnuit în peisajul politic sârb.

Candidații au fost selectați printr-un proces de democrație participativă, derulat pe parcursul a mai mult de un an de blocade, adunări generale și comitete studențești. Fiecare facultate a primit un număr de locuri proporțional cu dimensiunea sa, iar lista include persoane de diferite vârste, profesii și medii, însă fără studenți. Printre candidați se numără medici, ingineri și profesori, persoane care și-au construit cariera în afara politicii.

Programul mișcării, denumit „Planul Studențesc”, pune accent pe combaterea corupției sistemice, independența justiției, auditul cheltuielilor publice pentru infrastructură și responsabilizarea instituțiilor. Lista a reușit să atragă sprijinul unei părți importante a opoziției tradiționale: Partidul Democrat, Frontul Verde-Stânga și Mișcarea Cetățenilor Liberi au renunțat la liste proprii pentru a direcționa alegătorii spre formațiunea studențească.

Mișcarea s-a bazat și pe o campanie digitală amplă. Potrivit propriilor estimări, aceasta reunește aproximativ 900 de influenceri, cu o audiență cumulată de peste 40 de milioane de urmăritori. Sloganul campaniei, „Studenții câștigă!”, apare frecvent în comentariile postărilor guvernamentale de pe TikTok și X.

Vučić și Partidul Progresist Sârb

Aleksandar Vučić rămâne figura centrală a politicii sârbe. Aflat la conducerea țării de 12 ani, fie ca prim-ministru, fie ca președinte, el a câștigat fiecare scrutin la care a participat din 2012. În aceste alegeri, el candidează din nou pentru funcția de prim-ministru, în fruntea listei „Aleksandar Vučić – Serbia Unită”, dominată de SNS.

Coaliția guvernamentală include, printre alții, Partidul Pensionarilor Uniți, Țăranilor și Proletarilor, Partidul Unit al Țăranilor, Partidul Radical Sârb și alte formațiuni mai mici. Programul guvernamental pune accent pe dezvoltarea infrastructurii, investițiile străine directe, stabilitatea națională și proiecte majore finanțate de stat, inclusiv Expo 2027 de la Belgrad.

Vučić a prezentat decizia de a demisiona din funcția de președinte și de a candida pentru funcția de prim-ministru drept o alegere în favoarea gestionării directe a dezvoltării economice și a administrației. Opoziția susține, în schimb, că mutarea urmărește menținerea controlului centralizat asupra aparatului de stat și păstrarea unui teren electoral inegal.

În campanie, liderul sârb a atacat frecvent mișcarea studențească, acuzând-o că ar fi susținută din străinătate și că ar urmări o lovitură de stat. „Să nu uităm niciodată cum au încercat să răstoarne statul nostru”, a declarat Vučić în fața susținătorilor săi, invitându-i să „îi învingă decisiv”.

Pe lângă celelalte „păcate”, lui Vučić i se reproșează și încercarea de a-l disculpa pe Ratko Mladic, de crimele împotriva umanității, dar și folosirea imaginii acestuia, recend decedat, în campania electorală.