Bulgaria își votează următorul președinte. Iotova, favorită, Ghiurov, principalul rival

Bulgarii votează astăzi în primul tur al alegerilor prezidențiale, într-o campanie dominată de războiul din Ucraina și de atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Președinta în exercițiu, Iliana Iotova, este favorită, însă un al doilea tur, programat pentru 1 noiembrie, este considerat aproape sigur.

Ce se votează duminică, 25 octombrie

Bulgaria alege duminică un nou președinte al statului, la șase luni după alegerile parlamentare din aprilie. Pe buletinele de vot figurează 27 de candidați, însă cursa s-a restrâns, potrivit Deutsche Welle, la un duel între președinta în exercițiu, Iliana Iotova, și fostul premier interimar Andrei Ghiurov. În total, sunt înscriși pe liste aproximativ 6,6 milioane de alegători.

Scrutinul este privit și ca un prim test pentru partidul aflat la guvernare. Bulgaria Progresistă, formațiunea premierului Rumen Radev, a câștigat în aprilie alegerile cu o largă majoritate și a obținut prima majoritate monopartidică din Bulgaria din ultimele aproape trei decenii. Veridica precizează că alegerile prezidențiale coincid cu alegerile anticipate din Serbia.

Dacă Iotova va câștiga, ea va deveni prima femeie aleasă în funcția de președinte al Bulgariei, iar președinția va rămâne în mâinile majorității de la guvernare, o premieră în istoria postcomunistă a țării, notează Associated Press.

Ce atribuții are președintele Bulgariei

Funcția este în principal ceremonială. Șeful statului nu are puteri executive, iar politicile majore trebuie aprobate de Parlament. Constituția îl definește drept simbolul unității naționale. Președintele reprezintă țara pe plan internațional, cu câteva excepții, conduce forțele armate, poate veta legi, semnează tratate internaționale și numește ambasadori. El numește, de asemenea, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai unor instituții de reglementare, precum și guvernele interimare.

Președinții sunt aleși direct, pentru un mandat de cinci ani, și nu pot exercita mai mult de două mandate. Alegerea directă le conferă, potrivit AP, o autoritate politică mai mare decât cea prevăzută formal.

Politologul Hristo Panciugov, de la Universitatea Nouă Bulgară din Sofia, a declarat pentru DW că funcția are o importanță aparte în contextul actual. Pentru prima dată în istoria democratică recentă a țării, o singură formațiune politică deține o majoritate necontestată, iar opoziția este fragmentată. În opinia lui, campania ar fi trebuit să se concentreze mai mult asupra întrebării dacă președintele poate fi o contrapondere. Ghiurov a susținut aceeași idee într-un interviu pentru DW, avertizând că o concentrare a puterii seamănă cu o alunecare spre autocrație. Iotova a refuzat solicitarea de interviu a publicației germane.

Regulile scrutinului și scenariul turului al doilea

Pentru a câștiga din primul tur, un candidat trebuie să obțină mai mult de jumătate dintre voturile exprimate, iar la urne trebuie să se prezinte peste jumătate dintre alegătorii înscriși. Cele două condiții trebuie îndeplinite simultan, explică RFI România.

Prezența la vot este estimată la aproximativ 39%, conform datelor citate de RFI, și sub 40%, potrivit AP. În aceste condiții, un al doilea tur, programat pentru 1 noiembrie, este practic inevitabil. DW notează totuși că prezența anticipată este în creștere, conform ultimului sondaj al agenției Alpha Research.

Principalii candidați

Iliana Iotova are 62 de ani, este jurnalistă și fost membru al Parlamentului European. A fost vicepreședinta lui Rumen Radev pe parcursul celor două mandate ale acestuia de șef al statului și a preluat președinția în ianuarie 2026, când Radev a demisionat pentru a candida la alegerile parlamentare.

Iotova candidează ca independentă, dar are sprijinul oficial al Bulgariei Progresiste și al Partidului Socialist, formațiunea în care și-a început cariera. Tandemul ei pentru funcția de vicepreședinte este Kiril Vâlcev, care în 2021 a ajuns director al agenției bulgare de presă, la propunerea partidului GERB, potrivit RFI România.

Andrei Ghiurov este economist, fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei și fost prim-ministru interimar, care a condus țara în primele luni din 2026. Are sprijinul opoziției reformiste proeuropene, iar în aprilie a semnat un acord de cooperare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Observatorii citați de AP consideră că cele mai mari șanse de câștig le va avea în turul al doilea.

Pe locul al treilea în sondaje se situează Kostadin Kostadinov, liderul partidului prorus Renașterea (Vazrazhdane), creditat cu aproximativ 10%. Singurul alt candidat cu orientare proeuropeană, Ivan Hristanov, are un scor estimat de doar 1,9% într-un sondaj citat de Veridica.

Două formațiuni importante nu au înaintat candidați proprii: GERB, care a dominat scena politică timp de 17 ani, și DPS. Împreună, cele două partide au obținut în aprilie sprijinul a peste 660.000 de alegători.

Marea Neagră: atacurile cu drone intră în campanie

Cel mai recent capitol al campaniei a fost marcat de atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Veridica relatează două atacuri asupra unor nave sub pavilion străin, aflate în zona bulgară a Mării Negre, produse pe 6 și pe 13 octombrie. De fiecare dată, o navă a fost avariată, iar alta s-a scufundat. Cel puțin una dintre ele transporta cereale din Ucraina.

AP vorbește despre o serie de atacuri asupra a cel puțin șapte nave de marfă în cursul acestei luni, în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, state membre NATO. Agenția americană indică două persoane decedate și cel puțin 25 dispărute. Veridica notează, la rândul ei, că numărul exact al victimelor de pe cele două nave scufundate rămâne necunoscut, la fel ca natura încărcăturii acestora.

După primul atac, Iotova a convocat Consiliul Consultativ pentru Securitate Națională, a cărui declarație ulterioară nu a indicat sursa amenințării. După al doilea atac, premierul Radev a spus că nu există dovezi solide pentru a acuza o anumită parte, dar că logica sugerează că rezultatul avantajează Rusia. El a convocat-o pe ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, care a afirmat că răspunzătoare ar putea fi o terță parte.

CITEȘTE ȘI:

Schimbarea la față a lui Radev. Cum a trecut premierul Bulgariei de la poze cu Putin la note de protest adresate Rusiei

Pe 19 octombrie, într-un interviu la Nova TV, Iotova a declarat că recunoaște poziția Consiliului European, conform căreia Rusia se află în spatele atacurilor din zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. Ministrul apărării, Dimitar Stoianov, a susținut că doar o anchetă desfășurată de partea bulgară poate identifica autorul atacurilor.

Guvernul de la Sofia refuzase anterior invitațiile de a se alătura Coaliției de voință și inițiativei NATO împotriva dronelor, dar și-a schimbat poziția în privința celei din urmă după ultimele atacuri. În capitală au avut loc mai multe proteste, între care unul pe 20 octombrie, față de ceea ce participanții au numit o poziție ambiguă a autorităților. Radev a respins manifestațiile, descriindu-le drept o nouă încercare a opoziției de a implica țara și mai mult în război.

Directoarea agenției Alpha Research, Boriana Dimitrova, a declarat pentru DW că atacurile au adus situația geopolitică, altfel abstractă, în viața de zi cu zi a fiecărui bulgar.

Războiul din Ucraina și pozițiile față de Rusia

Bulgaria a aderat la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007. Deși partidele din Parlament împărtășesc un consens larg asupra orientării proeuropene, simpatiile prorusești, bazate pe legături istorice și culturale, au divizat societatea, în special după invazia la scară largă a Ucrainei.

Radev a spus în repetate rânduri că ar menține Bulgaria pe calea europeană, dar a cerut și îmbunătățirea relațiilor cu Rusia și ridicarea sancțiunilor. Analiștii se așteaptă ca Iotova să continue această linie. Ea susține pacea prin negocieri, nu prin forță, și propune crearea unei Coaliții a păcii, în cadrul căreia Bulgaria ar avea o voce diplomatică mai puternică.

Iotova a promis că niciun soldat bulgar nu va merge în Ucraina, deși subiectul nu a fost dezbătut public, iar o declarație a Parlamentului din 2025 exclude deja participarea armatei la ostilități.

Dobromir Jivkov, director al agenției Market Links, a declarat pentru AP că tabăra politică din care face parte Iotova pledează pentru încetarea ajutorului și a livrărilor de armament către Ucraina și folosește uneori termeni preluați din retorica Kremlinului.

Ghiurov are poziții favorabile Uniunii Europene și Ucrainei, iar campania sa se concentrează pe apărarea direcției euroatlantice a țării. Pe lângă politica externă, candidații abordează temele scumpirii energiei și ale inflației ridicate, care afectează în special locuitorii din mediul rural.

Importanța geopoliticii pentru votanți rămâne totuși limitată. Un sondaj Gallup din 8 octombrie, citat de Veridica, arată că orientarea geopolitică a candidaților este factor decisiv pentru doar 15,6% dintre alegători.

Sondajele: avans pentru Iotova, diferență în scădere

Un sondaj realizat de Market Links între 13 și 19 octombrie, pe un eșantion de 1.006 persoane și cu o marjă de eroare de 3 puncte procentuale, o creditează pe Iotova cu 47,3% din intențiile de vot, față de 30,6% pentru Ghiurov. Kostadinov se află la aproximativ 10%, potrivit RFI România.

Un alt sondaj, realizat de Sova Harris și publicat pe 20 octombrie, indică 49,2% pentru Iotova, 24,8% pentru Ghiurov, 9,5% pentru Kostadinov și 1,9% pentru Hristanov. Cifrele variază așadar între institute, dar toate plasează candidata susținută de guvern pe primul loc.

Potrivit Alpha Research, citată de DW, Iotova conduce cu aproximativ 12 puncte procentuale în primul tur, însă avansul este mai mic decât în sondajele anterioare. RFI România relatează că distanța dintre cei doi candidați a scăzut în timpul campaniei de la 25 la 17 puncte procentuale, Iotova pierzând cinci puncte, iar Ghiurov câștigând trei.

Cine ar putea decide turul al doilea

DW identifică mai mulți factori care pot influența rezultatul final. Susținătorii candidatului partidului Renașterea ar putea sprijini mai degrabă pe Iotova într-un eventual tur al doilea. În același timp, jumătate dintre alegătorii GERB nu intenționează să voteze în primul tur, conform Alpha Research, iar cei care vor vota se vor orienta, cel mai probabil, spre Ghiurov, deoarece GERB s-a aflat istoric în opoziție cu Partidul Socialist, formațiunea de origine a Iotovei.

GERB a pierdut puterea în decembrie, în urma unor proteste anticorupție de amploare, sprijinite de partidele de opoziție care îl susțin acum pe Ghiurov. Campania acestuia, cât și a partidelor naționaliste înregistrează o mobilizare crescută, cele din urmă atrăgând votanți nemulțumiți de reacția prudentă a guvernului la atacurile cu drone.

Potrivit lui Panciugov, campania lui Ghiurov a fost afectată de ezitarea de a-și anunța candidatura și de lipsa de energie, precum și de faptul că s-a pronunțat puțin pe teme de actualitate înainte de a intra în cursă. Dimitrova a apreciat că, în vremuri tulburi, candidații cu poziții mai clare câștigă vizibilitate, indiferent de direcție.

Controverse și acuzații din campanie

O controversă majoră din ultima săptămână o privește pe Iotova personal: în 2022, ea ar fi grațiat un traficant de droguri bulgar, cunoscut în presa locală drept Escobar din Petrici. Președinta a refuzat să răspundă întrebărilor pe această temă, iar partidul de guvernământ, cu sprijinul unei formațiuni de extremă dreapta prorusă, a respins audierea ei în Parlament. Aceeași sursă notează că în comitetul de inițiativă care a propus candidatura ei figurează 14 foști agenți ai securității comuniste.

Iotova a criticat declarația comună a 51 de state de la ONU care condamna agresiunea Rusiei, deși Bulgaria a semnat documentul, că evită să numească Rusia agresor și că a refuzat o dezbatere cu Ghiurov. Campania lui Ghiurov, în schimb, a fost una mai degrabă discretă din punct de vedere mediatic, având în vedere accesul mai redus la presă față de contracandidata sa.

Veridica arată, la rândul ei, că în Bulgaria cresc temerile că guvernul Radev și președinția condusă de Iotova ar participa în mod deliberat la războiul hibrid, o apreciere pe care autorul o prezintă ca pe o îngrijorare existentă în societate, nu ca pe un fapt stabilit.

Ce urmează după primul tur

Miza principală a scrutinului este dacă tabăra lui Radev, care controlează deja Parlamentul și guvernul, va câștiga și președinția. Dacă niciun candidat nu va întruni condițiile pentru victorie în primul tur, cei doi candidați cu cele mai multe voturi se vor înfrunta pe 1 noiembrie. Rezultatele oficiale ale primului tur vor stabili dacă prognoza unei prezențe sub 40% se confirmă și cât de mult s-a redus diferența dintre Iotova și Ghiurov față de ultimele sondaje.