Aleksandar Vucic se află la putere de 12 ani, fie ca premier, fie ca președinte, arată sursa citată. În ultimele luni, el s-a confruntat cu cele mai mari proteste din Serbia din ultimii ani. Manifestațiile au început după prăbușirea unui acoperiș din beton la o gară din Novi Sad, în 2024. În urma incidentului, 16 oameni au murit.
Tragedia a devenit rapid un simbol al nemulțumirii publice față de guvern. Mulți sârbi acuză administrația condusă de Vucic de corupție și de gestionarea slabă a instituțiilor. Președintele respinge acuzațiile.
„Aceasta nu este doar o luptă politică, ci o luptă între bine şi rău”, a declarat o protestatară.
La Kraljevo, oamenii au ajuns pe o vreme caniculară. Pe străzi, vânzătorii ofereau tricouri cu mesajul „Studenţii câştigă”.
Mulți protestatari nu cred că Vucic va renunța la putere
La început, protestatarii au cerut dreptate pentru victimele de la Novi Sad. În timp, revendicările s-au extins. Mulți cer acum demisia lui Vucic și alegeri anticipate.
Anunțul privind demisia a fost primit cu prudență de o parte dintre manifestanți. Chiar dacă unii îl consideră un pas important, mulți nu cred că liderul sârb va ieși cu adevărat din politică.
Analiștii spun că Vucic ar putea încerca să revină în funcția de premier. În același timp, ar putea susține un aliat pentru funcția de președinte. Astfel, el și-ar putea păstra influența asupra țării.
„Nu-mi pot imagina că va demisiona şi va lăsa puterea în mâinile altcuiva”, a declarat un protestatar.
Serbia, urmărită atent de UE și Rusia
Situația din Serbia este urmărită cu atenție la Bruxelles și la Moscova. Țara este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, dar păstrează relații apropiate și cu Rusia și China. Pentru a avansa pe drumul european, Serbia trebuie să facă reforme în mai multe domenii. Printre acestea se numără statul de drept, combaterea corupției și organizarea unor alegeri libere și corecte.
Belgradul trebuie, de asemenea, să își apropie politica externă de cea a UE. O altă condiție importantă este normalizarea relațiilor cu Kosovo, care și-a declarat independența în 2008.
Uniunea Europeană a condamnat folosirea forței împotriva protestatarilor pașnici. Bruxellesul și-a exprimat îngrijorarea și în legătură cu libertatea presei și independența justiției din Serbia.