Ne zboară drone pe la urechi, dar nu vedem pericolul din umbră

Ne-am obișnuit cu ceea ce în urmă cu doar câțiva ani consideram că nu se va întâmpla niciodată. Aveam de partea noastră SUA, NATO și UE. Eram mândri de asta și știam să apreciem. Ne simțeam siguri și apărați. România muncise zeci de ani ca să facă parte din cele mai mari și mai de succes structuri de securitate și economie. 

În 2022, la granița cu noi, a început războiul Rusiei contra Ucrainei. Dar tot părea departe. Știam că trebuie să susținem Ucraina pentru că era victima. Pentru cei mai cinici sau pragmatici, măcar pentru că era ultima redută înaintea noastră. Totuși, un conflict Rusia – NATO părea, nu chiar o utopie, dar o chestiune îndepărtată. Posibilă, dar totuși greu de imaginat. 

Dronele, noua normalitate

Acum ne zboară drone pe la urechi zilnic. În fiecare dimineață, Cotidianul deschide ediția cu același titlu. Mesaj RO-Alert, o dronă a pătruns în spațiul României. Ziua de azi nu face excepție. Acesta este titlul primei știri scrise în zorii zilei. 

VIDEO O nouă alertă de dronă la granița de nord a României. Avioanele F-16 au survolat județele Suceava și Botoșani

Zonele unde ajung drone s-au extins. Prima dată a fost în Deltă, în zona Ceatalchioi, Plauru. Apoi, a fost la Galați. Apoi, la Constanța, a pătruns până în port. De ceva vreme sunt în zona Suceava – Botoșani. 

Pare neverosimil acum să ne gândim că ar putea pătrunde și mai mult în interiorul țării. Dar să ne amintim că, în urmă cu doar cinci ani, nici nu ne imaginam că zona aceasta de Europă mai poate fi atinsă de război. Fusese, în 2014, preluarea ostilă a Crimeei de către Rusia, dar omenirea a ignorat semnalul transmis de Putin. Opt ani mai târziu, Europa avea să experimenteze, la granițele NATO și UE, un război în toată regula. 

Cât de pregătită e România să se apere?

Din punct de vedere militar? Este o întrebare cu multe necunoscute încă. Echipamente și dotări excepționale nu avem, suntem la degetul mic al Poloniei. SUA nu mai sunt aliatul de nădejde de altădată. Odată cu venirea lui Trump, date fiind rivalitatea puternică a acestuia cu Uniunea Europeană, dar și orientarea spre alte zone ale lumii, susținerea „fratelui mai mare” nu mai e nici totală, nici certă.  

Dar, politic, suntem pregătiți să ne apărăm în fața Rusiei? Dacă de arme am mai putea face rost în timp, de pericolul nevăzut e mai greu să ne apărăm. Pericolul nevăzut e războiul hibrid, dus prin manipulare și propagandă în social media, atacuri cibernetice, oameni-proxi care pot părea providențiali. 

Omul providențial sau un proxi al rușilor?

Cătălin Tolontan ridică un mare semn de întrebare legat de un posibil astfel de om. Din ce se susține Călin Georgescu, omul care ar fi fost pe punctul de a-și cumpăra o vilă de 1,2 milioane de euro în Toscana, după cum arată stenogramele din dosarul DIICOT? 

Emilian Isăilă o spune direct: Vectorul politic al Rusiei în România, e transformat în erou național de rețelele de influență ale Kremlinului, care controlează părți din sistemul de apărare, cel de justiție și cel politic.

Rapoartele serviciilor din 2024 anunțau ce va să vină

De altfel, există suspiciuni încă de la documentele desecretizate de CSAT privind implicarea Rusiei în ascensiunea fulminantă a candidatului venit de nicăieri, Călin Georgescu. Acele documente vorbesc pe scurt exact despre ce vedem azi din ce în ce mai străveziu. 

• Atacuri cibernetice și spionaj care să decupleze România de la organismele euroatlantice și să o izoleze.

Ce dovadă mai clară avem când de câțiva ani de zile, de la ascensiunea AUR, potențată de succesul electoral înregistrat de Georgescu, se vorbește numai despre cât de rea e Uniunea Europeană?! Exact organismul care a adus României prosperitatea și dezvoltarea de astăzi. 

Își mai aduce cineva aminte cum arăta România înainte de momentul în care am început să implementăm măsurile pentru aderarea la UE? Cum urmele comunismului, sărăcia, încălcarea statului de drept erau realitatea de zi cu zi a fiecărui român? Probabil că unii au uitat. Este un fenomen psihologic. Mintea șterge lucrurile neplăcute din trecut și le lasă doar pe cele plăcute. Un mecanism de supraviețuire. 

• Tot în acele documente, SRI a indicat un traseu suspect al banilor care au finanțat campania lui Călin Georgescu.

Acea campanie cu zero cheltuieli, cum tot insistă candidatul providențial. Banii ar fi venit din străinătate, spune SRI. Sumele au fost destinate unei campanii agresive în online, care s-a concentrat pe canalul cel mai puțin supus atunci regulilor: TikTok. 

Conturi false, boți, influenceri păcăliți să-l promoveze, deturnarea campaniei duse de PNL în social media. Greu de crezut că tot acest mecanism putea fi pus la cale de Georgescu, împreună cu o mică echipă de voluntari, fără să plătească niciun leu. Toți specialiștii în SEO, social media, marketing online, comunicare spun că o asemenea campanie costă milioane de euro. 

Ordonanța DIICOT: Georgescu nu-și face griji pentru bani

Acum, din Ordonanța DIICOT, rezultă că Georgescu nu și-ar face griji pentru bani. Ar susține că are destui, că aceștia ar veni de undeva, o să-l ajute niște străini. Și-ar fi pregătit în Toscana o viață paralelă, sub acoperire. Un job de ochii lumii, remarcă Cătălin Tolontan. 

De altfel, din ce bani, dat fiind că nu a adus niciodată dovezi privind câștigurile sale, a făcut Călin Georgescu turneu prin țară întreaga vară? Din ce fonduri trăiește zi de zi? Întrebări nelămurite nici de el, nici de anchetatori, din păcate, deși se fac doi ani de zile de la anularea alegerilor. 

Ce fac politicienii proeuropeni, când Georgescu urcă pe valul de popularitate

Georgescu și AUR au câștigat inima a peste o treime din populație, după cum o arată sondajele. Călin Georgescu ar putea avea chiar mai mulți susținători decât AUR. Iar, după cum merg lucrurile în țară și date fiind soluțiile pe care ni le servește alianța partidelor proeuropene, drumul pentru suveraniștii de carton e tot înainte. 

Să fi reușit deja Rusia, prin propagandă și manipulare, să ia ostatică o mare parte a României? Și dacă încă succesul nu e total, cât va rezista actuala clasă politică la atacurile hibrid, din moment ce este divizată și confuză? 

Politica și economia nu ajută acum România

Președintele Nicușor Dan transmite nesiguranță și lentoare. PSD trimite bezele către AUR. PNL și USR au rămas încremenite în proiect. 

Economia nu merge bine. Deficitul e încă dublu față de normal, datoria publică a depășit 60%, cursul euro-leu e aproape de 5,28, inflația se menține sus. Și, în tot acest tablou sumbru, S&P vine azi în România ca să evalueze starea economiei. De concluzii depinde finanțarea viitoare a României. 

Populația sărăcită e cea mai sigură victimă a propagandei și manipulării. Iar populația României e acum și debusolată, și sărăcită. Victimă sigură a promisiunilor fără acoperire lansate de posibile săgeți ale Kremlinului.