Galeria secretă a lui Arsenie Boca. Biserica unde sfinții împart pereții cu Dostoievski, telefoane, diavoli și atomi FOTO

La prima vedere, biserica din Drăgănescu, județul Giurgiu, pare un lăcaș de cult obișnuit. Dar după câteva minute petrecute în interior, vizitatorul are senzația că a intrat într-un muzeu al secolului XX și XXI. Pe pereți apar rachete spațiale, simboluri atomice, personaje din Dostoievski, critici ale ideologiilor moderne, scene de război și imagini pe care unii credincioși le consideră profeții. Mai mult decât opera unui pictor bisericesc, ansamblul realizat de Arsenie Boca pare o uriașă enciclopedie pictată a lumii moderne.

Omul modern, judecat de propria lume

Una dintre cele mai tulburătoare picturi nu îl înfățișează pe un păcătos din vechime, ci pe omul contemporan. În jurul său gravitează zeci de cercuri colorate care amintesc de ideologii, doctrine și tentații moderne. Se disting trimiteri la ateism, scientism, relativism, individualism, dar și simbolul atomului, semn al epocii nucleare.

Nu întâmplător, scena pare mai degrabă un comentariu despre secolul XX decât o frescă religioasă. Mesajul este direct: omul nu este amenințat doar de răul exterior, ci și de ideile și orgoliile pe care le transformă în adevăruri absolute.

Racheta care urcă spre cer și omul care nu mai privește spre el

Poate cea mai cunoscută imagine din biserică este cea a „omului modern” așezat confortabil într-un fotoliu. În apropiere se vede o rachetă spațială pregătită de lansare, o hartă a lumii și simboluri ale progresului tehnologic. Pentru mulți istorici ai artei religioase, fresca reprezintă actualizarea unei pilde evanghelice: omul cucerește universul, dar riscă să piardă ceva infinit mai important, propria dimensiune spirituală.

Frescele care au născut legenda „profețiilor”

Nicio altă parte a picturii nu a generat mai multe controverse decât scenele interpretate de credincioși drept prevestiri ale viitorului. Printre acestea se află compoziția cu zgârie-nori cuprinși de flăcări, pe care numeroși vizitatori au asociat-o, după 2001, cu atentatele de la 11 septembrie din New York. În aceeași categorie sunt incluse reprezentări ale explorării spațiului și ale transformărilor aduse de tehnologie.

Nu există dovezi că Arsenie Boca ar fi încercat să prezică evenimente concrete. Însă tocmai ambiguitatea imaginilor a alimentat nenumărate legende. Pentru unii sunt profeții, pentru alții simple metafore despre lumea aflată în permanentă schimbare.

Dostoievski, filosofie și cultură pe pereții unei biserici

La Drăgănescu întâlnești ceva aproape imposibil de găsit în altă parte. Printre scenele religioase apar personaje inspirate din opera lui Dostoievski, inclusiv starețul Zosima și Alioșa Karamazov. Literatura, teologia și arta se întâlnesc astfel într-un dialog neașteptat.

La fel de surprinzătoare sunt scenele inspirate din viața comunității locale, precum botezul nepotului preotului paroh Savian Bunescu. Lângă viziunile despre viitor și marile întrebări ale omenirii, Arsenie Boca a găsit loc și pentru bucuriile simple ale vieții de fiecare zi.

O enciclopedie pictată a lumii moderne

Poate că adevăratul miracol de la Drăgănescu nu este faptul că pictura poartă semnătura lui Arsenie Boca. Fascinant este altceva: rar s-a întâmplat ca pereții unei biserici să cuprindă, în același timp, Evanghelia, literatura rusă, filosofia, războaiele secolului XX, era atomică, explorarea spațiului, ideologiile moderne și destinul omului contemporan.

După mai bine de patru decenii de la pictarea sa, biserica din Drăgănescu continuă să nască întrebări. Este o simplă pictură religioasă? O mărturisire personală de credință? Un avertisment pentru lumea modernă? Niciunul sau toate variantele de mai sus transformă acest loc într-unul dintre cele mai misterioase și mai fascinante din România.