Inflația a ajuns la 10,7%, iar PIB-ul a scăzut al treilea trimestru consecutiv. Economist: „Clasa politică ne-a păcălit”

Inflația a crescut pentru a treia lună la rând și a depășit pragul de 10 procente ca efect al crizei carburanților. Datele INS arată că benzina s-a scumpit cu 22% în ultimul an și motorina cu 33%. În același timp, datele privind evoluția PIB-ului trimestrial arată că în trimestrul I din 2026 economia s-a contractat din nou cu 1,5% față de aceeași perioadă din anul 2025 și cu 0,2% față de trimestrul anterior. Asta înseamnă că România a ajuns în cel de-al treilea trimestru consecutiv (trimestrul III din 2025, trimestrul IV din 2025 și trimestrul I din 2026) în care economia este în scădere. 

Inflația, indicatorul care arată cu cât cresc prețurile din economie, s-a majorat de la 9,3% în februarie la 10,7% în aprilie. Pe lângă efectele deja cunoscute – creșterea TVA-ului, liberalizarea tarifelor la energie, deficitul bugetar ridicat, prețurile au crescut și din cauza costurilor mai mari cu combustibilii. Conform Institutului Național de Statistică, prețul alimentelor a crescut în ultimul an în medie cu 7,4%, cel al mărfurilor nealimentare cu 12% și cel al serviciilor cu 13%.

„Acest fenomen este extrem de toxic pentru întreaga economie și este cauzat în primul rând de politicile monetare. Deficitul bugetar, care înseamnă cheltuielile publice mai mari decât impozitele, este finanțat preponderent prin emisiuni de obligațiuni guvernamentale care ajung în cele din urmă în portofoliul băncilor, pe baza cărora se poate spori baza monetară. Masa monetară a crescut în ultimul an cu 6-7%. Deficitul bugetar al statului român a fost transformat în bani suplimentari de Banca Centrală, lucru ce se traduce într-o rată a inflației mai ridicată. Sunt mai mulți bani suplimentari injectați în economie, în principal prin mecanismul de credit”, a explicat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Radu Nechita. 

Ce alimente s-au scumpit cel mai mult

Dintre alimente, pâinea s-a scumpit cu 9%, fructele proaspete cu 11%, uleiul și carnea cu 6%, peștele cu 8%, laptele de vacă cu 11%, ouăle cu 15%. Cele mai mari creșteri de preț s-au înregistrat la cacao și cafea, aproape 22 de procente. Creșterile de preț au afectat în mod direct consumul, în condițiile în care acesta a scăzut constant de când Guvernul Bolojan a crescut cotele de TVA. 

„Noi observăm, avem niște scăderi de la începutul anului de 6,3% în vânzări.  Observăm coșul de cumpărături mai gol, oamenii au renunțat la anumite produse, la alimente, unde vedem o scădere a vânzărilor de 3,4% față de 2025, la capitolul non-alimente nu mai vorbesc. Ne afectează și pe noi, retailerii, și pe producătorii de lângă noi, din spatele nostru, și pe procesatori, și pe distribuitori. Piața muncii este perturbată, s-au făcut concedieri anul acesta în primul trimestru mai multe decât anul trecut în primul trimestru. Lucrurile trebuie stabilizate într-un fel. Avem mulți factori care impactează prețul final: războaie, energie, prețul petrolului. Lucrurile nu stau bine nu numai în România, ci la nivel internațional, doar că în România se adună și ce avem noi aici, în grădina noastră”, spune Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România.

La capitolul mărfuri nealimentare, un litru de benzină s-a scumpit cu 22% în ultimul an, conform datelor INS, iar litrul de motorină cu 33%. Efectele liberalizării tarifelor la energie încă se resimt în inflație, în condițiile în care energia electrică este cu 54% mai scumpă decât în aprilie 2025. 

Deciziile clasei politice au dus la creșterea inflației

„Clasa politică ne-a păcălit mărind salariile, pensiile și pseudo-investițiile orientate către firme de partid în mod nesustenabil. Aceste pomeni mascate în investiții și preocupări sociale au fost urmate de emisiune monetară suplimentară și de creșteri de prețuri. După aceea dăm vina pe străini, pe hipermarketuri, pe investitorii din România că ei sunt speculanți și măresc prețurile, în condițiile în care responsabilitatea pentru inflație este a autorităților politico-monetare”, este de părere economistul Radu Nechita. 

Cele mai mari creșteri de preț s-au înregistrat la capitolul servicii: chiriile s-au scumpit cu 43% în ultimul an, arată datele INS, serviciile de apă, canal și salubritate cu 15%, la fel și reparațiile auto. Un bilet cu trenul este cu 11 procente mai scump decât anul trecut, la fel și mersul la restaurant sau cafenea. 

Inflația ar putea crește în continuare și ca efect al devalorizării leului în raport cu euro. Deficitul comercial al României este de peste 30 de miliarde de euro an de an, iar toate bunurile cumpărate cu euro din afara țării sunt vândute în lei. Primele efecte ale devalorizării leului în fața euro s-au văzut la legume, spune Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii. 

„Orice variație, cât de mică ar fi ea, o să o vedem la capătul lanțului, adică în prețul de la raft. Prima dată vedem impactul la legume și fructe, pentru că astăzi importatorii cumpără la un preț mai mare. Dacă acum o săptămână sau două cumpărau pe 5 lei și un pic, acum cumpără la peste 5 lei și 20 de bani. Prima dată vom vedea scumpindu-se la raft legumele și fructele. După se vor scumpi și celelalte produse care beneficiază de materii prime pe stoc cumpărate cu un euro mai ieftin”, a explicat Feliciu Paraschiv pentru Cotidianul. 

PIB-ul a scăzut pentru al treilea trimestru la rând

Politicile de austeritate și corecția fiscal-bugetară au dus la scăderea PIB-ului pentru al treilea trimestru consecutiv. În trimestrul III din 2025 PIB-ul s-a contractat cu 0,2% față de trimestrul II, în trimestrul IV din 2025 a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul III, iar în trimestrul I din 2026 a scăzut cu 0,2%. Față de același trimestrul din 2025, PIB-ul s-a redus cu 1,5%. 

„Nu orice creștere de PIB este sănătoasă și nu orice scădere de PIB este o catastrofă. Noi am avut un PIB artificial umflat de toate aceste pomeni electorale. Aceste pomeni, cheltuielile guvernamentale făcute pe datorie, intră în PIB. Dacă iau un împrumut de 100% din PIB și îl sparg în anul respectiv, îl cheltui pe orice, pe ajutoare sociale, pensii, salarii, stadioane în mijlocul Bărăganului și le numesc investiții, eu dublez PIB-ul. Iluziile sunt periculoase și ieșirea din iluzie este dureroasă”, este de părere Radu Nechita.  

Economistul spune că lucrurile ar fi putut arăta altfel dacă guvernul Bolojan ar fi început să reducă prima dată cheltuielile statului și după să crească taxele și impozitele. Deficitul bugetar a scăzut în 2026 cu 1% din PIB, la jumătate față de trimestrul I din 2025. 

„Noi acum ne dăm seama că promisiunile care au fost făcute și în care unii dintre noi am crezut cu prea mult entuziasm nu aveau acoperire. Nu mă surprinde că are loc această corecție, dar dacă ar fi o corecție pe bune, ar fi un semnal pozitiv. Corecția a fost făcută invitându-i la plata tot pe cei care au fost strânși cu șurubul în anii precedenți. Încă de la pandemie ajustările au fost făcute de sectorul privat. În continuare, la stat, numărul de angajați este foarte ridicat, deoarece există foarte mulți angajați fictivi. (…) Iluziile vândute de politicieni și finanțate pe datorie urcă PIB-ul mai mult decât este sustenabil. Dacă ieșim din iluzie, este un semnal bun, dar mie mi se pare că doar am mărit impozitele și cheltuielile nu au fost reduse”, spune Radu Nechita.