' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Prezența americană militară în Irak a început odată cu invazia Irakului, care l-a răsturnat pe dictatorul Saddam Hussein în 2003. Este un Irak foarte diferit de țara în care au intrat SUA, dar și o Americă diferită.
Experții în securitate irakieni spun că retragerea, convenită în 2024 în președinția lui Joe Biden și realizată de administrația Donald Trump chiar în timp ce acesta duce un război împotriva Iranului, ar putea oferi Teheranului și puternicilor săi aliați mână liberă.
SUA trebuie să-și retragă până miercuri toate forțele care au operat sub coaliția anti-ISIS formată în 2014.
O retragere speculabilă…
Retragerea americană le-ar oferi acestora și altor inamici ai SUA să revină, inclusiv Statului Islamic.
„Iranul ar putea beneficia strategic de pe urma plecării coaliției, deoarece elimină o prezență militară care ani de zile a acționat ca o contrapondere la influența Teheranului în Irak”, a declarat pentru Reuters Jasim al-Bahadli, un analist de securitate irakian specializat în studierea grupurilor șiite armate aliniate cu Iranul.
El a prezis că grupurile milițiene pro-iraniene nu numai că vor prezenta plecarea ca pe o victorie pentru mișcarea lor, dar „vor căuta să traducă acest impuls într-o influență mai mare asupra securității și a procesului decizional politic”.
Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant în cadrul Rezistenței Islamice din Irak, un grup umbrelă de facțiuni armate susținute de Iran, a descris retragerea SUA drept „o victorie istorică pentru grupurile de rezistență islamică irakiene și irakienii onorabili și o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american”.
…sau prematură
„Pe 30 septembrie, vom sărbători deschiderea unei pagini negre din istoria Irakului și eșecul ocupației de a-și impune voința asupra țării noastre”, a declarat el pentru Reuters.
„Irakul a dovedit că suveranitatea sa nu poate fi asigurată de forțe străine, ci de rezistența și voința poporului său.”
Deși plecarea forțelor americane este în general populară în rândul irakienilor, cei care sunt îngrijorați de puterea grupărilor susținute de Iran se tem că retragerea este prematură.
„Credem că Irakul nu este încă pe deplin pregătit să preia dosarul securității în acest moment”, a declarat pentru Reuters Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, cândva un bastion al rezistenței antiamericane.
„Toți irakienii aspiră la suveranitate deplină și niciun irakian nu ar contesta acest lucru. Dar cred că ceea ce se tem toți irakienii este plecarea (coaliției conduse de SUA) în acest fel și crearea unui vid.”
Cum au intrat SUA în Irak
Forțele americane au invadat Irakul în 2003 pentru a-l răsturna pe dictatorul musulman sunnit Saddam Hussein și au continuat să ocupe țara, să instaleze un guvern condus de șiiți și să lupte împotriva insurecției care a durat ani de zile, înainte de a se retrage la sfârșitul anului 2011.
S-au întors trei ani mai târziu pentru a ajuta forțele irakiene să învingă gruparea militantă sunnită Stat Islamic într-un război major între 2014 și 2017.
De două ori mai mulți americani au murit în „Operațiunea Libertate Irakiană” decât în războiul paralel din Afganistan, care s-a încheiat cu o retragere bruscă a SUA în 2021.
În ultimii ani, Irakul a fost singura țară care a menținut alianțe politice și militare strânse atât cu Statele Unite, cât și cu Iranul, care uneori au folosit teritoriul irakian drept câmp de luptă indirect.
Statele Unite l-au ucis pe un comandant iranian de rang înalt, Qasem Soleimani, cu un atac asupra aeroportului din Bagdad în 2020. Aliații Iranului au tras în mod repetat asupra bazelor americane, uneori provocând represalii.
