Omenirea ar fi oprit, fără să vrea, următoarea eră glaciară

În urmă cu circa 2.000 de ani, această calotă a început să crească din nou, lent și constant. Extinderea ei a marcat începutul unei noi perioade de glaciațiune, numită de obicei era glaciară, potrivit noului studiu publicat în revista Science, arată sursa citată.

Însă în jurul anului 1960, pe fondul schimbărilor climatice provocate de om, care au ridicat temperaturile, calota a început brusc să se micșoreze.

„Abia începuse, totul era normal, următoarea glaciațiune era pe punctul de a se declanșa și totuși s-a oprit”, a declarat Nicolás Young, unul dintre autorii studiului, geochimist la Observatorul Terestru Lamont-Doherty, parte a Columbia Climate School.

„Este un exemplu foarte puternic al felului în care am zdruncinat sistemul”, a spus el.

Cum au reconstituit cercetătorii istoria gheții

De milioane de ani, planeta alternează între ere glaciare și perioade interglaciare, sub influența schimbărilor orbitei Pământului, iar calota Laurentidă servește adesea drept punct de plecare.

Young și un grup de oameni de știință au vrut să afle dacă această calotă ar fi fost mai mică decât acum și apoi a crescut din nou. Este o sarcină dificilă, pentru că indiciile geologice sunt adesea șterse pe măsură ce gheața se extinde din nou.

Calota Barnes este însă lipită de rocă de bază și nu alunecă, ceea ce înseamnă că a conservat plantele pe care le-a prins sub gheață pe măsură ce s-a extins.

Cercetătorii au colectat mușchi de pământ uscați, de lângă marginea calotei, și i-au analizat pentru a afla când au fost vii ultima dată. Ei au examinat apoi și rocile din apropiere, pentru a afla de cât timp nu mai erau acoperite de gheață, căutând un izotop radioactiv rar, care se acumulează din momentul în care roca intra în contact cu aerul.

Aceste tehnici i-au ajutat să reconstituie istoria gheții. Au descoperit că acea calotă a atins dimensiunea minimă în urmă cu aproximativ 3.000 de ani, apoi a început să crească din nou în urmă cu circa 2.000 de ani, ca reacție la scăderea temperaturilor.

Întoarcerea din anii `60

Această nouă creștere ar trebui considerată începutul unei noi ere glaciare, însă procesul nu a depășit niciodată faza incipientă, pentru că s-a inversat în anii `60, susțin autorii studiului.

„Credem că nu e o coincidență că asta s-a întâmplat exact în perioada în care am pompat o cantitate extraordinară de gaze cu efect de seră în atmosferă”, a spus Young. Poluarea climatică „practic a copleșit” celelalte mecanisme care „tind să răcească acea regiune”, a adăugat el.

Ce spun alți specialiști

Meredith Kelly, profesoară de științele Pământului la Dartmouth College, care nu a fost implicată în studiu, a declarat că cercetarea folosește tehnici precum „datarea inovatoare cu radiocarbon a plantelor”.

Concluzia că înaintarea calotei Barnes indică începutul unei ere glaciare ar putea fi corectă, dar o comparație cu ghețari din alte regiuni care înaintau în aceeași perioadă ar ajuta la o mai bună înțelegere a mecanismelor implicate.

Andrey Ganopolski, de la Institutul Potsdam pentru Cercerea Impactului Climatic, a spus că s-au făcut multe cercetări fizice despre posibilitatea ca următoarea eră glaciară să întârzie semnificativ.

A  adăugat însă că alte studii de modelare ajung la concluzia că următoarea eră glaciară nu ar fi de așteptat decât peste aproximativ 50.000 de ani, chiar și fără încălzire globală. Creșterea calotei Barnes „nu este suficientă pentru a susține concluzia că un nou ciclu glaciar începuse deja și a fost apoi întrerupt”, a mai declarat.

Young și coautorii săi susțin însă că prima nouă extindere a calotei Laurentide poate fi începutul unei ere glaciare și că nu este nevoie să așteptăm să se formeze unele calote uriașe pentru a declara că a început.

Controversa din anii `70

Descoperirile aruncă o lumină nouă și asupra unei perioade controversate din anii `70, când unii oameni de știință sugerau că lumea ar putea intra într-o nouă eră glaciară, a spus Young.

Ideea a fost preluată de presă, inclusiv într-un articol din Newsweek, rămas de tristă amintire, intitulat „The Cooling World”, și care avertiza asupra unei crize alimentare pe fondul răcirii planetei.

Young crede însă că noua cercetare arată că acei cercetători aveau dreptate, că „o nouă glaciațiune chiar începuse; abia se punea în mișcare, iar acum s-a oprit”.

De ce nu e un motiv de sărbătoare

Young a avertizat că studiul nu trebuie interpretat ca sugerând că încălzirea globală a „salvat omenirea de o eră glaciară”.

Perioadele de glaciațiune se desfășoară pe intervale de timp foarte lungi. Ar fi durat mii de ani până când calota ar fi ajuns la dimensiunea la care să influențeze viața de zi cu zi a oamenilor, a explicat el.

În schimb, descoperirile arată cât de profund au dereglat oamenii sistemele Pământului. Nu doar că am evitat această eră glaciară, a spus Young, dar „probabil că am amânat șansa altor glaciațiuni viitoare pentru o perioadă foarte, foarte lungă”.

Citește și: Cum și-a bătut joc statul de strategia împotriva deșertificării. 7 milioane de hectare în pericol