O firmă românească, implicată într-o campanie online înșelătoare împotriva opoziției din Serbia. Victor Ponta, beneficiar al serviciilor companiei

Reclamele nu au fost difuzate alături de informații care să identifice cine a plătit pentru ele, în ciuda cerințelor companiei Meta ca publicitatea politică să includă o mențiune privind finanțatorul.

În total, cele 56 de pagini identificate de BBC au difuzat cel puțin 91 de reclame pe platformele Meta între mijlocul lunii septembrie și mijlocul lunii octombrie. Paginile de Facebook reprezintă identitatea publică a reclamelor plătite, care pot include text, imagini sau videoclipuri și pot ajunge la publicuri-țintă dincolo de propagarea organică.

Publicitatea politică pe platformele Meta înaintea alegerilor din Serbia este legală, însă se aplică reguli diferite de transparență în funcție de cine finanțează campania.

Partidele politice trebuie să declare cheltuielile de campanie, în timp ce entitățile terțe implicate în campanii sunt obligate să informeze Agenția pentru Prevenirea Corupției înainte de a plăti o anumită sumă pentru campanii online. Însă nu s-a înregistrat nicio organizație.

Meta a eliminat 47 de reclame de pe paginile monitorizate de BBC în ultima lună. În toate instanțele, advertiserul nu etichetase reclamele ca având conținut despre „probleme sociale, alegeri sau politică”.

Cel puțin trei reclame, plătite de o companie românească

Majoritatea acestor pagini au fost create în perioada 9-10 septembrie, când a fost anunțată campania electorală. Ele folosesc imagini de profil generate cu ajutorul inteligenței artificiale, precum și denumiri care sugerează că ar fi comunități de interes general, mai degrabă decât organizații politice.

Denumirile variază de la „Mirosul curții bunicii”, până la „Subiecte de conversație pentru pauza de cafea”.

Cele 56 de pagini au fost extrem de active în ceea ce privește publicarea de videoclipuri scurte — fiind vorba despre peste 800 de clipuri, dintre care unele au acumulat milioane de vizualizări, și care conțin afirmații nedovedite la adresa opoziției. Însă paginile au doar câteva zeci de urmăritori.

Se plătește pentru promovarea videoclipurilor în scopul de a le mări audiența.

„Cumpărarea reclamelor îți permite să atragi un public mult mai mare decât cel la care ar ajunge conținutul distribuit în mod organic”, a declarat Sam Jeffers, un militant pentru transparență politică și fondator al organizației Who Targets Me, pentru BBC.

Potrivit lui, acest lucru înseamnă și că poți încerca să ajungi la anumite categorii demografice prin intermediul mesajelor direcționate.

Reclame îndreptate împotriva studenților

Videoclipurile scurte îi vizează frecvent pe liderii mișcării studențești și îi prezintă adesea drept violenți sau neglijenți.

În unele cazuri, acestea îi acuză pe candidați de abuz de putere sau de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor, însă nu prezintă dovezi care să le susțină afirmațiile.

În Serbia, unde majoritatea populației este creștin-ortodoxă, un videoclip care a atras milioane de vizualizări s-a concentrat asupra credinței musulmane a candidatei din opoziție, Sanela Ramadanovic. Videoclipul a fost difuzat în octombrie pe mai multe pagini, cu legenda: „Ea, să conducă Serbia?”.

Secțiunile de comentarii ale acestor videoclipuri conțineau sute de comentarii pline de ură.

Cine sunt cei care apar în videoclipuri?

BBC a reușit să identifice trei dintre cele peste 12 persoane care apar în videoclipurile scurte.

Printre aceștia se numără niște animatori pentru copii din apropierea Bucureștiului.

O femeie a confirmat că ea era persoana înfățișată într-un videoclip, dar a spus că nu și-a dat acordul pentru folosirea imaginii sale și că nu știe de unde provin videoclipurile. Ea a adăugat că nu este implicată în politică, cu atât mai puțin în politica dintr-o țară străină.

O altă persoană care a fost identificată pare să fie un consilier județean ales, care reprezintă partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Am încercat să îl contactăm, dar nu am primit un răspuns.

Firma românească Bmobile, implicată în campanie

Compania românească Bmobile SRL figura atât drept plătitoarea, cât și drept advertiserul a trei reclame.

Toate trei au fost publicate la scurt timp după convocarea alegerilor, iar Meta le-a eliminat ulterior deoarece niciuna nu fusese etichetată ca ar fi inclus conținut politic.

Acest lucru a fost semnalat pentru prima dată de Bezbedan Balkan, un forum sârb de securitate cibernetică gestionat de comunitate. Una dintre reclame includea afirmația privind călătoria din Brazilia a lui Djokic.

BBC a solicitat un comentariu de la BMobile, dar nu a primit răspuns.

O pagină de Facebook numită „Juzna pruga” a difuzat aceste reclame, iar pagina este încă activă. Potrivit Bibliotecii de reclame Meta, pagina este administrată din România și Franța.  Toate videoclipurile eliminate de Meta au fost plătite în valută românească, dar doar moneda folosită nu dovedește unde se află advertiserul.

Compania Bmobile este deținută de un bărbat numit Andrei Bușe, potrivit portalului Oficiului Național al Registrului Comerțului. Compania de marketing digital și media online Bmobile a fost înființată în 2005 în municipiul Craiova.

Datele din registrul comerțului arată că firma a întreținut activitate financiară în 2024 și 2025.

Ponta, un apropiat al lui Vucic, client al companiei

Potrivit Expert Forum, fostul prim-ministru al României și candidatul independent Victor Ponta a fost clientul companiei în timpul alegerilor prezidențiale ținute din mai 2025.

Bmobile a primit aproximativ 960.000 de euro (5,13 milioane de lei) pentru contribuția sa la campania online a lui Ponta, potrivit unei analize Expert Forum pe baza datelor de finanțare a campaniilor raportate autorităților române.

Victor Ponta a devenit un consilier onorific al președintelui Alexander Vučić în 2016. Ultima sa vizită raportată la Belgrad a avut loc în 2025, când s-a întâlnit cu Donald Trump Jr.

Victor Ponta și Aleksandar Vučić au o relație politică apropiată, care a continuat după plecarea lui Ponta de la conducerea Guvernului României: fostul premier a devenit consilier onorific al lui Vučić în 2016 și a primit cetățenia sârbă în ianuarie 2018.

Alegeri în Serbia

Sârbii votează duminică la alegerile parlamentare, în contextul în care tensiunile din societatea sunt la un nou nivel record.

Incidentele violente nu au întârziat să apară: mai mulți bărbați mascați au atacat un grup de tineri cu obiecte contondente, în fața unei secții de votare din orașul Panciova, iar partidul de guvernământ susține că mama fostului prim-ministru, Aleksandar Vucic ar fi fost agresată pe stradă, în Belgrad.

O forță politică nouă, Lista Studenților, are șansă să pună în pericol puterea autoritară pe care fostul președinte Aleksandar Vucic a cultivat-o de aproape un deceniu și jumătate în care s-a aflat în diverse funcții, de la prim-ministru la președinte.

Citește și

VIDEO Incidente violente în ziua votului din Serbia. Partidul de guvernare susține că mama fostului premier Aleksandar Vucic ar fi fost agresată pe stradă