Acte pierdute sau furate în străinătate. Cum te întorci în țară și ce faci dacă îți regăsești pașaportul

Dreptul de a reveni în țară

Dreptul fiecărui cetățean român de a reveni în România este garantat de lege. „Nici o autoritate română nu îi poate interzice, în nici o situaţie, unui cetăţean român să se reîntoarcă pe teritoriul României”, conform Legii nr. 248/2005.

În perioada șederii în străinătate, românii au dreptul la protecție și sprijin din partea ambasadelor și consulatelor, iar acestea au obligația de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate sau pe cei care solicită sprijin pentru întoarcerea în țară.

Cartea de identitate valabilă este considerată, potrivit legii, document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene și în statele terțe care o recunosc ca atare.

Astfel, cine și-a pierdut numai pașaportul, dar are încă un buletin valabil și se află într-un stat UE, se poate întoarce în România cu acest document. Titlul de călătorie este necesar doar dacă persoana nu mai are niciun document de călătorie valid.

Primul pas: declararea pierderii sau a furtului

Cele două situații sunt tratate distinct de lege. Pierderea documentului se declară imediat, iar dacă aceasta are loc în străinătate, declarația se face la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României.

Solicitantul completează la consulat o declarație privind împrejurările în care a fost pierdut pașaportul, potrivit MAE.

Furtul se raportează, de asemenea, fără întârziere, la cea mai apropiată unitate de poliție din statul unde s-a produs, iar titularul trebuie să solicite o adeverință care să confirme declararea faptei, potrivit art. 25 din Legea nr. 248/2005.

Adeverința se depune în original la consulat, iar, după caz, este însoțită de traducerea în limba română.

Ce este titlul de călătorie și cât timp poate fi folosit

Potrivit legii, titlul de călătorie este documentul eliberat de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României cetățenilor români aflați în străinătate care nu mai au un document de călătorie valabil, „pentru ca titularul să se întoarcă în ţară”, conform art. 22 din Legea nr. 248/2005.

Poate fi solicitat și de persoanele al căror act a expirat, s-a deteriorat ori a fost distrus, precum și de cele care nu au avut niciodată un act românesc de identitate sau de călătorie, inclusiv unii copii născuți în străinătate, arată MAE.

Documentul este valabil cel mult 30 de zile și își încetează efectele de drept în clipa în care titularul intră în România. Titlul de călătorie nu se poate prelungi și nu include date biometrice, adică amprente ori imagine facială stocate electronic.

După revenirea în țară, el nu mai poate fi utilizat pentru o nouă plecare, iar pentru a călători din nou în străinătate este necesar un pașaport sau o carte de identitate.

Unde se depune cererea și cât durează

Cererea se depune doar în străinătate, la ambasadele și consulatele de carieră ale României, întrucât oficiile consulare onorifice nu primesc solicitări pentru titluri de călătorie.

De regulă, documentul este emis chiar în ziua depunerii cererii, iar serviciul este gratuit. Ridicarea titlului se face personal de titular, de persoana care a depus cererea sau de un împuternicit cu procură specială.

Titlurile de călătorie se eliberează fără programare prealabilă, în anumite intervale orare, cum ar fi Consulatul General al României la Stuttgart, Consulatul General al României la Bonn, iar în situații urgente, MAE recomandă contactarea în prealabil a misiunii la telefonul de urgență, pentru a stabili o programare.

Cum îți dovedești identitatea fără acte

Solicitantul prezintă, dacă le mai are, un act de identitate românesc cu fotografie, carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin, precum și pașaportul anterior.

Dacă acestea lipsesc, identificarea poate fi realizată pe baza altor acte, respectiv certificatul de naștere sau de căsătorie, permisul de conducere, livretul militar, certificatul de dobândire ori redobândire a cetățeniei sau un atestat privind statutul juridic față de statul român. Aceste documente pot fi depuse în original sau în copie.

Dacă nu mai ai niciun act

Dacă solicitantul nu are niciun document românesc de identitate sau de stare civilă, iar identitatea și cetățenia nu pot fi stabilite nici pe baza bazelor de date ale misiunii, consulatul întreprinde demersuri de identificare în România, fără a percepe taxe consulare.

Când nici în acest mod identitatea nu poate fi clarificată, se emite un titlu de călătorie cu mențiunea „identitate incertă”, persoana având obligația să-și clarifice situația în România.

Titlul de călătorie pentru copii

În cazul unui copil sub 14 ani, se prezintă certificatul de naștere românesc sau cel străin, în original; certificatul străin este acceptat numai dacă include numele părinților. Se adaugă pașaportul anterior al copilului, dacă există, precum și actele de identitate valabile, în original, ale părinților, ale reprezentantului legal sau ale persoanei împuternicite.

Dacă cererea este formulată de un singur părinte, este necesară procura specială sau declarația celuilalt părinte privind acordul, iar, în funcție de caz, pot fi cerute hotărârea judecătorească privind încredințarea ori exercitarea exclusivă a autorității părintești, actul de desemnare a reprezentantului legal sau certificatul de deces al celuilalt părinte.

Pentru minorii cu vârsta între 14 și 18 ani, dosarul include certificatul de naștere, pașaportul anterior și actul de identitate românesc cu fotografie, dacă există, împreună cu declarația de acord a părinților sau a reprezentantului legal.

Actele de identitate valabile

Dacă acordul este dat direct în fața funcționarului consular, părinții prezintă actele de identitate valabile, în original.

Declarațiile întocmite în altă parte și procurile speciale trebuie autentificate, iar cele emise în fața autorităților străine trebuie să poarte apostilă sau supralegalizare și traducere legalizată. Începând cu vârsta de 14 ani, la depunerea cererii se preia și semnătura electronică a titularului.

Legea stabilește și o excepție: minorilor aflați în străinătate fără însoțirea părinților li se poate elibera titlu de călătorie fără acordul acestora, pentru a se întoarce în țară, potrivit art. 22, din Legea nr. 248/2005.

Copiii născuți în străinătate sunt cetățeni români dacă la naștere au cel puțin un părinte cetățean român, astfel că pot primi titlu de călătorie chiar dacă nu au avut vreodată un act românesc.

Dacă documentul a fost emis pe baza unui certificat de naștere străin, pentru a putea părăsi din nou România copilul are nevoie de transcrierea acestuia în registrele de stare civilă române și de un certificat de naștere românesc, în baza căruia i se va elibera pașaportul.

Dacă pașaportul pierdut sau furat este găsit ulterior

Persoana care își recuperează pașaportul după ce a primit un document nou în locul lui trebuie să nu îl mai utilizeze și să îl predea imediat autorității emitente.

Documentul regăsit mai poate fi folosit doar în două împrejurări: dacă este descoperit după declararea pierderii sau a furtului, dar înainte de eliberarea unui document nou, iar titularul anunță autoritatea emitentă, ori dacă, după emiterea noului document, titularul prezintă documentul găsit, încă valabil și în stare bună, și solicită în scris anularea celui nou.

Folosirea unui pașaport declarat pierdut sau furat fără respectarea acestor condiții reprezintă contravenție.

La intrarea în țară și după

La întoarcere, cetățenii români trebuie să prezinte poliției de frontieră un document de călătorie valabil, emis de autoritățile române din țară sau din străinătate, iar titlul de călătorie îndeplinește această cerință.  Legea reglementează și situațiile speciale.

Persoana care se prezintă cu un document românesc expirat poate intra după verificări privind identitatea și cetățenia, care nu pot depăși 24 de ore, iar cea care declară că este cetățean român, dar nu posedă niciun document emis de autoritățile române, este verificată de poliția de frontieră în cel mai scurt timp posibil.

În ambele cazuri, intrarea trebuie permisă imediat ce identitatea și cetățenia română sunt confirmate.

Odată ajuns în țară, titularul își reface actele, iar la depunerea cererii pentru un pașaport nou predă titlul de călătorie expirat, precizează MAE.

Dacă România nu are ambasadă în statul respectiv

În statele din afara Uniunii Europene în care România nu are ambasadă sau consulat, cetățenii români, la fel ca orice cetățeni ai UE aflați în această situație, pot solicita sprijinul ambasadei sau consulatului oricărui alt stat membru, conform Directivei UE 2015/637.

Aceste autorități pot emite un document provizoriu de călătorie al UE (EU Emergency Travel Document) pentru cei al căror pașaport sau document de călătorie a fost pierdut, furat ori distrus, potrivit Directivei UE 997 din 2019.

Începând cu 9 decembrie 2025 se utilizează un nou model al documentului, cu format actualizat și elemente de securitate consolidate, iar la sosirea la destinație titularul trebuie să îl returneze.

Citește și: Când se schimbă obligatoriu buletinul: situații, reguli și obligații legale